Amerika, ajustarea utopiei lumii libere
Franz Kafka a fost primul autor care a descris automatizarea şi mecanizarea societăţii moderne fără să se refere la industrializare, ci la mecanismele impersonalizării relaţiilor umane. Şi aceasta e o temă la fel de actuală ca acum mai bine de optzeci de ani. (regizorul Michal Dočekal).
Articol editat de , 27 noiembrie 2015, 10:00 / actualizat: 9 decembrie 2015, 11:04
Publicat postum în 1927, rămas nefinalizat, romanul America/Amerika de Franz Kafka a cunsocut numeroase dramatizări de-a lungul deceniilor, mai ales în cultura cehă. Acum, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj premiera de vineri, 27 noiembrie, ora 19, ne propune o nouă adaptare scenică semnată de Iva Klestilová şi Michal Dočekal. Michal Dočekal este de altfel şi regizorul spectacolului omonim, iar viziunea pragheză a directorului Teatrului Naţional din Praga, invitat la Cluj, vorbeşte despre temele care traversează creaţia kafkiană: ameninţarea autorităţii nenumite, frica pierderii identităţii, confruntarea cu dezumanizarea indusă de statul birocratic.
Principala temă a romanului e descoperirea lumii de către eroul principal, iar diversitatea lumii e reprezetată de pământul numit Amerika. Nu e Statele Unite, ci undeva, Amerika, o lume cu conotaţii foarte puternice în Europa. Cred că semnificaţia simbolică e mai puternică pentru noi, în Estul Europei, închisă până nu demult, şi fără posibilitatea de a experimenta personal ce înseamnă acest loc. Deşi, asta poate nu e foarte important, nici Kafka nu a vizitat niciodată America, deci acest pământ al utopiei e locul unde personajul principal se confruntă cu realitatea. Am înţeles că şi noi aici, în ţările post comuniste, în utlimele trei decade am fost confruntaţi cu realitatea lumii libere, cu societatea liberă. Iar această confruntare nu e atât de pozitivă şi neproblematică cum credeam înainte de a o cunoaşte.
În acest caz spectacolul dv. vorbeşte despre iluziile şi deziluziile noastre privind libertatea Europei după 25 de ani?
Desgiur, nu direct, ci prin intermediul metaforei. Romanul vorbeşte despre eroul principal care întâlneşte oameni diferiţi, în circumstanţe şi locuri diferite. E ca o poveste a cunoaşteri lumii parcurgând un drum, se simt influenţele formei buildungsromanului. Cred că romanul pune şi problema direcţiei în care mergem şi ne pune în situaţia de a ne confrunta visele şi viziunile cu realitatea. (regizorul Michal Dočekal)
Finalul propus de regizorul ceh al spectacolului face apel la o soluţie radicală: Karl Rossmann, personajul princilpal, se sinucide.
El refuză sistemul printr-o sinucidere, dar nici romanul, nici adaptarea scenică nu se termină aici pentru că ajungem cumva apoi în Rai, într-o viaţă de apoi dintr-un teatru, un teatru ficțional care e menit să judece. Nu e o Judecată de Apoi, dar e vorba de actul estetic care în viaţa noastră prezentă, socială, politică, e menit să judece. (dramaturgul András Visky)
Următorea reprezentaţie după premieră va avea loc sâmbătă, 28 noiembrie, ora 19.00, în Sala Mare în format studio.
| Karl Rossmann |  Balázs Bodolai |
| Unchiul, Servitor la Pollunder-i | Miklós Bács |
| Fochist, Student | Ferenc Sinkó |
| Primul ofiţer, Feodor, Brunelda | Áron Dimény |
| Ospătar-șef, Schubal, Femeie la teatru | Csilla Albert |
| Vameș, Pollunder, Căpitan, Bărbat la teatru | Attila Orbán |
| Klara, Tereza | Enikő Györgyjakab |
| Green, Bucătăreasa-şefă, Al treilea șef la teatru | Kati Panek |
| Delamarche, Prezentator, Al doilea șef la teatru | Loránd Váta |
| Robinson, Primul șef la teatru | Gábor Viola |
| regia | Michal Dočekal |
| dramaturgia | András Visky |
| decorul | Martin Chocholoušek |
| costumele | Zuzana Bambušek |
| muzica | Ivan Acher |
| asistent de regie | László Szabó G. |
| asistent de regie | Gábor Viola |
| asistent de dramaturgie | Katalin Deák |
| regia tehnică | Zsolt Györffy |
Oana Cristea Grigorescu