Unirea de la 1 Decembrie 1918 – ep. 2
Nici România, nici Transilvania, nu au avut un proiect bine definit pentru Unirea de la 1 Decembrie 1918.
Articol editat de cristina.rusu, 26 noiembrie 2015, 06:00
A fost unirea un hazard sau un plan bine întocmit, care a profitat de o conjunctură favorabilă? având în vedere că evenimentele s-au desfăşurat într-un ritm extrem de alert, iar cursul întâmplărilor marelui război nu a lăsat de multe ori să se întrevadă un asemenea deznodământ.
România a profitat de contextul istoric. Nu a fost un proiect bine definit al României de a prelua toate aceste teritorii. La nivel social transilvănenii stăteau mai bine, iar basarabenii stăteau mai rău, astfel încât România avea de ales în 1916, dacă să intre de partea Puterilor Centrale şi să-i elibereze pe românii din Basarabia, sau să intre de partea Antantei (Austro-Ungaria, Germania şi Italia) şi să elibereze Transilvania. A decis poate şi faptul că Transilvania era mai bogată, dar Basarabia a fost neglijată, poate, pe nedrept. Cursul evenimentelor a luat o altă turnură şi a fost posibilă şi unirea cu Basarabia.
Nici transilvănenii, pe de altă parte, nu au avut un proiect legat de o eventuală unire cu România. Pe ardeleni, îi interesa în anul 1914, un proiect de refacere a Imperiului, care să dea un alt statut transilvănenilor, pentru că Transilvania ţinea de Ungaria la vremea respectivă, iar naţionalităţile din această zonă se vedeau lipsite de drepturi. Fruntaşii politici ardeleni şi-au dorit neapărat o rupere de Ungaria şi o revizuire a Constituţiei.
Războiul din august 1916, a adus o situaţie complet nouă şi a creat şi ardelenilor perspectiva unirii cu România, drept pentru care, foarte mulţi ardeleni fie au dezertat, fie au trecut clandestin munţii şi s-au înrolat în armata română. (Tudor Roşu, istoric, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia).
Cezar Firu
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
