Sărbătoarea Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni la Catedrala Reîntregirii
Marţi, 21 octombrie 2015, la Alba Iulia au fost sărbătoriţi Sfinţii Mărturisitori Ardeleni.
Articol editat de DSRNetworkAdmin, 22 octombrie 2015, 08:18 / actualizat: 23 octombrie 2015, 9:21
Sfânta Liturghie a fost săvârşită de IPS Irineu Arhiepiscopul Alba Iuliei, în sobor de ierarhi, împreună cu Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, prilej cu care au fost sfinţite: Icoana Sfinţilor Ierarhi Ardeleni, Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, precum şi Icoana Sfinţilor Cuvioşi Mărturisitori Visarion şi Sofronie şi Sfântul Mucenic Oprea.
Eparhia Alba Iulia îmbrăcată în straie de sărbătoare şi în alese cântări duhovniceşti a adus omagiu de veneraţie Sfinţilor Cuvioşi Mărturisitori, Visarion şi Sofronie şi Sfântului Mucenic Oprea din Săliştea Sibiului, atleţii lui Hristos şi vaşnici apărători ai legii strămoşeşti, care au fost canonizaţi în această Catedrală a Încoronării în anul 1955.
Marcăm, totodată, împlinirea a 40 de ani de la reânfinţarea Episcopiei de Alba Iulia, în octombrie 1975, desfiinţată în timpul stăpânirii habsburgice, reânnodându-se firul istoric cu renumita Mitropolie a Bălgradului.
Cu acest prilej, am sfinţit icoanele la trei dintre cei mulţi eroi ai credinţei străbune, Icoana Sfinţilor Ierarhi ai Bălgradului, Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici.
Prin aceasta ne-am arătat preţuirea noastră faţă de ei şi le aducem cuvenita cinstire.
Ori de câte ori îi cinstim, noi cinstim acest popor brav, poporul român din care ei au odrăslit, poporul român despre care filozoful Petre Ţuţea, spunea că este una din minunile lui Dumnezeu în marşul său pe pământ.(IPS Irineu Arhiepiscopul Alba Iuliei)
Preasfinţitul Lucian Episcopul Caransebeşului, transmite binecuvântarea şi toată dragostea tuturor ascultătorilor Radio România Cluj şi tuturor credincioşilor din această păzită de Dumnezeu Eparhie istorică a Alba Iuliei.
Am venit la rugămintea IPS Irineu, am slujit împreună Dumnezeiasca Liturghie şi am adus spre închinare şi cinstire, un mare odor din Episcopia Caransebeşului, Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Călugăra de lângă Oraviţa.
Această, Icoană a Maicii Domnului datează din secolul al XVI-lea şi s-a găsit în anul 1858 chiar pe locul unde se află astăzi, Mănăstirea Călugăra.
Acolo, pe Valea Călugărului exista din secolul al XV-lea, o vatră monahală cunoscută care s-a format după plecarea Sfântului Nicodim de la Hodiţa la Tismana.
Ucenicii Sf. Nicodim s-au răspândit de la Hodiţa pe toată clisura Dunării, inclusiv în Munţii Banatului şi se presupune că această sihăstrie de la Ciclova, de la Călugăra, Oraviţa s-a format tocmai cu aceşti ucenici ai Sf. Nicodim de la Tismana.
Nu ştim câte generaţii de pustnici au sihăstrit în Munţii Banatului, cert este faptul că în anul 1858, păstorii din zona Oraviţei au auzit în codru cântări bisericeşti, dar nu ştiau de unde vin şi cine le cântă.
Anunţând preoţii din zonă, au plecat şi după mai multe zile de căutare au găsit o peşteră cu un izvor cu apă tămăduitoare. Această Icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi moaştele pietrificate ale unui pustnic necunoscut, pare să fi fost ultimul pustnic care a sihăstrit în acea zonă.
După descoperirea peşterii, credincioşii din zonă împreună cu preoţii au hotărât să construiască o biserică, o mănăstire. În anul 1860 biserica a fost finalizată în ea rămânând şi izvorul cu apă tămăduitoare, o parte din moaştele pietrificate ale pustnicului necunoscut şi cel mai important odor, Icoana Maicii Domnului care, încă de când a fost descoperită în anul 1858, aceasta a făcut foarte multe minuni.
Se pare că ea a fost pictată în Sfântul Munte Athos şi adusă în secolul al XVI-lea în ţara noastră de către pustnicii care au sihăstrit în Munţii Banatului. Mulţi credincioşi mergeau bolnavi la Icoana Maicii Domnului de la Călugăra şi plecau sănătoşi pentru că se rugau cu multă credinţă şi dragoste. (PS Lucian Episcopul Caransebeşului)
Cezar Firu
