Am învins şi antibioticele
Rezistenţa la antibiotice este a şaptea ameninţare la adresa omenirii. România se află în topul european în privinţa rezistenţei bacteriilor la antibiotice – avertizează preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.
Articol editat de , 17 octombrie 2015, 11:29
Pe continentul nostru, românii şi grecii consumă cele mai multe antibiotice, ceea ce determină rezistenţa mărită a bacteriilor la aceste tratamente.
În ultimii zece ani nu prea s-au mai descoperit antibiotice noi, întrucât cercetarea în domeniu cere investiţii tot mai mari iar recuperarea acestor sume este nesigură, pentru că rezistenţa bacteriilor apare tot mai rapid. Alexandru Rafila mai atrage atenţia asupra unui aspect interesant: rezistenţa la antibiotice într-o ţară este legată de nivelul de corupţie al acesteia. Cea mai mică rezistenţă la antibiotice şi cel mai mic nivel de corupţie sunt în ţările nordice de pe continent, pentru că cei care sunt obişnuiţi să respecte regulile şi să respecte prescripţia au un nivel scăzut al rezistenţei microorganismelor la antibiotice. Tratamentele sunt eficiente în acele ţări, cheltuielile sunt mai mici şi corupţia este redusă tocmai datorită aceste obişnuinţe.
