Mircea Vintilă, lordul, chitara şi publicul
Cântă românilor de la începutul anilor şaptezeci şi românii îl iubesc tot mai mult. Cântecele sale sunt simple şi pline de melodicitate, dar nu există top care să nu le includă. Sunt scene de spectacole cu sutele în această ţară, dar nu există vreuna pe care el să nu fi cântat. “Lordul John”, “Pământul deocamdată”, Mielul”, “Făt Frumos”, “Miruna” şi câte şi mai câte cântece, cunoscute şi celor mai tineri fani ai muzicii folk. Toate acestea poartă un nume: Mircea Vintilă.
Articol editat de , 8 octombrie 2015, 08:00
L-am căutat pe Mircea Vintilă în Bucureşti şi nu l-am găsit, pentru că mai uşor este să îl întâlneşti undeva prin ţară, decât acolo. Şi, când l-am întâlnit la Dej, în drumul său spre festivalul dedicat castanelor din toamna băimăreană, am răsuflat uşurat. “Câţi kilometri faci într-un an între spectacole, Mircea?”, l-am întrebat.
Să-ţi spun sincer… nu ştiu. În orice caz, cel care are grijă de maşina mea, care îmi schimbă uleiul şi filtrele, se miră că vin prea devreme la el să mi le schimbe din nou. Îmi zice: „Păi de-abia ai fost, cum de iarăşi vii?” Păi ce să fac? Tot timpul sunt pe drumuri şi am treabă, ceea ce nu este rău, este bine şi se miră şi el, săracul: „Ce faci? Trebuie iar să-ţi schimb ceva?” Şi tot timpul sunt pe drumuri, de fapt nu sunt numai eu, suntem aproape toţi: şi eu şi colegii mei, toţi suntem pe drumuri, ceea ce nu este rău. Sunt şi festivaluri, sunt şi cântări multe, aşa că este bine.
Da, este bine că se cântă multă muzică folk în ţara aceasta, este unul dintre lucrurile care o salvează de la mediocritate, pentru că folkul înseamnă şi poezie, iar poezia înseamnă atingere divină. Curentul folk s-a conturat mai bine la noi la începutul anilor ’70, când şi-a făcut apariţia şi Mircea Vintilă, câştigând ediţia a doua a festivalului “Primăvara baladelor”. În juriu erau şi compozitori de muzică uşoară şi Mircea îşi aminteşte că folkul a avut ceva de luptat, de-a lungul timpului cu reticenţa celor care diriguiau muzica uşoară.
Le era teamă, pentru că aveau cam aceeaşi reacţie şi faţă de rock. Au simţit la un moment dat că sunt nişte tulburări în zona muzicală, pentru că toată lumea asculta numai muzică uşoară, pe posturile de radio se dădeau numai compozitori. Şi chiar spuneau despre folk: „ăia cu trei acorduri”. Bob Dylan cânta şi într-un acord şi îl asculta toata lumea, nu asta era problema. Ceea ce pregăteai şi prezentai tu pe scenă conta mai mult. Puteai să înnegreşti partitura cu note muzicale şi să fie degeaba la un moment dat. Cum de fapt s-a şi întâmplat de-a lungul anilor, uşor, uşor s-a cam terminat cu anumite genuri muzicale şi la un moment dat s-a întâmplat chiar brusc. Şi iată că ceea ce am făcut noi rezistă în continuare. Dacă ai o linie melodică frumoasă, dacă ai nişte cuvinte care spun ceva şi ai o voce buna şi cu personalitate, n-ai cum să nu răzbaţi.
Iată un sfat bun pentru tinerii de azi, care poate că au mai multe războaie de purtat pentru a răzbate sus, decât predecesorii lor. Mircea Vintilă este de părere că folkul, aşa cum a prins contur în România, nu seamănă cu ceea ce se cântă, asimilat aceluiaşi gen, peste hotare.
N-a mai fost o generaţie folk înainte. Dar fiecare cântăreţ din acea perioadă avea personalitatea lui. Să ne gândim la Marcela Saftiuc, la Mircea Florian, la Doru Stănculescu, la Vali Sterian şi alţii. Fiecare era cu personalitatea lui, fiecare avea stilul lui inconfundabil. Vali Sterian nu semăna cu Bob Dylan. Eu nu semănam cu Donovan, Doru Stănculescu nu semana cu James Taylor, Marcela Saftiuc nu semăna cu Joan Baez. Este pur românesc ceea ce am făcut noi şi asta au recunoscut-o foarte mulţi. Noi am fost la festivaluri în ţările, cum se spunea atunci, socialiste, unde aveau variante de cântat cu instrumente deosebite, dar nu aveau acea linie melodică şi vorbele pe care le aveam noi.
Povestea purtată cu Mircea Vintilă este mult mai lungă decât putem aşterne noi, aici. Dar vă invităm să o ascultaţi, îmbogăţită cu cântecele acestui corifeu al muzicii folk în Diligenţa de Bizanţ, emisiunea de joi noaptea, de la Radio Cluj. Vă aşteptăm, aşadar la ora 22.00 on air sau online pe www.radiocluj.ro. Şi vă asigurăm că Mircea Vintilă ştie să povestească fel de fel de întâmplări la fel de bine precum cântă!
Florin Săsărman
Radio Cluj se poate asculta şi online AICI.
