De ce eşuează la noi descentralizarea şi regionalizarea?

Descentralizarea şi regionalizarea României sunt necesităţi recunoscute de majoritatea cetăţenilor şi a politicienilor, dar, de doi ani încoace, nu s-a mai făcut nimic pentru punerea lor în practică.

Articol editat de , 7 octombrie 2015, 14:54 / actualizat: 8 octombrie 2015, 15:43

Din 2012 până în primăvara lui 2014 a funcţionat o comisie care-şi propunea să stabilească principiile şi modalităţile de aplicare a regionalizării, condusă de vicepremierul, pe atunci, Liviu Dragnea. În februarie 2013, obiectivele păreau clare şi realizabile.

Cel mai târziu în luna decembrie 2013, regiunile administrative trebuie să fie înfiinţate şi cu structurile de conducere alese, pentru ca exerciţiul financiar 2014-2020 să ne prindă cu ele în funcţiune, să putem absorbi bani europeni.

De aceea, în toamna lui 2013, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe o lege a descentralizării. PDL a atacat-o la CCR şi, în ianuarie 2014, legiferarea descentralizării a fost anulată in integrum.

Primarul de Alba Iulia, Mircea Hava, spunea la acea vreme că nu s-a pierdut nimic, fiindcă legea era doar praf în ochii administraţiilor locale.

Nu este nici măcar descentralizare, este doar faptul că s-au dat nişte gunoaie pe care le aveau ei prin ministere şi au zis „hai, daţi-le la Primării”. Asta este o şmecherie tipic dâmboviţeană. În privinţa regionalizării, ea se face cu spatele la cetăţean. Să luăm cazul regiunii Centru, din care face parte şi Alba. Ce avem noi în comun cu cei din Covasna, Harghita, Braşov, Sibiu sau Mureş?  Alba are legături mai degrabă cu Clujul! Vă spun sincer, mi-e frică să nu ne trezim mai degrabă cu un nou jupân, care nu face altceva decât să ne ia bănuţii. (Mircea Hava, Primarul de Alba Iulia)

Aceeaşi părere o avea şi primarul Zalăului, Radu Căpâlnaşiu, atât despre descentralizare cât şi despre regionalizare:

Noi, cei din administraţia locală, susţinem descentralizarea, dar numai în condiţiile în care se descentralizează atât răspunderile, cât şi resursele.

Tabloul era completat de primarul din acea vreme al Sibiului, actualul preşedinte Klaus Iohannis:

Dacă vom înfiinţa structuri noi, legate de Bucureşti precum actualele judeţe, care trebuie să meargă pentru fiecare chestiune să ceară aviz de la ministerul de resort, ar însemna, practic, să înfiinţăm nişte judeţe un pic mai mari, lucru de care ne putem lipsi.

Sociologul clujean Vasile Dâncu, care colaborase cu echipa de proiectare a descentralizării şi regionalizării condusă de Liviu Dragnea, era foarte supărat:

Tot timpul s-a vorbit despre asta ca despre ruperea României, s-au creat frici artificiale, toate induse de la Bucureşti, pentru că toată gaşca de politicieni de la Bucureşti nu va accepta niciodată o descentralizare corectă şi nici regionalizarea, pentru că ar pierde resursele pe care le gestionează.

Speranţele de a vedea România regionalizată şi descentralizată sunt reduse, afirma primarul Clujului, fostul premier Emil Boc:

Există o rezistenţă birocratică uriaşă în structurile administraţiei centrale a statului, împotriva cedării de prerogative către administraţiile locale. Ei văd foarte clar că, în momentul în care cedează din putere, vor dispărea ca entitate.

Puterea în România este centralizată, iar problema este că conducătorii cât şi conduşii consideră asta ca pe ceva natural, afirmă psihologul clujean Daniel David. Pe o scală între 0 la 100, România are un indice de centralizare a puterii de 90. China are 80, Franţa – 68, Danemarca – 18, Germania – 35, Japonia – 54, Marea Britanie – 35, Olanda – 38, Rusia – 93 şi SUA – 40.

Rămâne ca apartenenţa la UE să rezolve problema în locul nostru.

Dan Horea

Radio Cluj se poate asculta şi online AICI.