Cluj Napoca orașul cucerit de autovehicule
180.000 de maşini înmatriculate în oraş, alte câteva mii folosite în oraş, dar înmatriculate în alte judeţe, 15-20.000 aduse de studenţi, plus 50 şi ceva de mii aflate zilnic în tranzit, toate acestea zugrăvesc un trafic de coşmar, pe care, din păcate, îl poate confirma oricine are treabă prin oraş, mai ales la orele de vârf.
Articol editat de cristina.rusu, 22 septembrie 2015, 15:22
Trotuare transformate în parcări, spaţii verzi transformate în parcări, parcări cu abonament ocupate abuziv, acces în curţi sau alte spaţii blocat, benzi de circulaţie sau linii de tramvai blocate.
Ca să fie bucuria completă, Justiţia a interzis ridicarea maşinilor care încurcă traficul, ceea ce a sporit dramatic haosul rutier.
Comisar-şef Florin Goia, şeful Biroului Rutier Cluj-Napoca, despre zonele “sugrumate” de trafic:
Întâi de toate ar fi intrarea în Cluj-Napoca de pe DN1, dinspre Floreşti, unde atât dimineaţa cât şi după amiaza parametrii de trafic sunt extrem de ridicaţi. Această “migraţie” afectează în primul rând axa Calea Moţilor – Calea Mănăştur – Calea Floreşti. Situaţia nu se prezintă mai bine nici la intrarea dintre DN1c, pe străzile Traian Vuia şi Aurel Vlaicu, unde, de asemenea, parametrii de trafic devin excesivi. Nu mai vorbim despre centrul propriu-zis, zona campusurilor studenţeşti sau a Clinicilor, unde numărul de maşini este imens.
Lucrările de modernizare a străzilor din zona centrală i-au determinat pe mulţi şoferi să renunţe la traseul prin centru şi să ocolească prin cartierele Zorilor sau Grigorescu. Din nefericire, Poliţia Rutieră poate menţine în activitate doar 6-7 echipaje, la care se adaugă cele furnizate de Poliţia Locală şi de Secţiile de Poliţie de cartier. (Florin Goia)
Mirela Mărincean, şefa Serviciului Siguranţa Circulaţiei Rutiere din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, despre metodele prin care se încearcă limitarea ambuteiajelor, mari consumatoare de nervi şi carburanţi şi mari producătoare de poluare:
Pe arterele principale se iau măsuri de limitare a staţionărilor ilegale. O altă metodă este amplasarea de sensuri giratorii, cum este cel de la intersecţia Tăietura Turcului – Str. Donath – Str. Eremia Grigorescu, care le permite şoferilor ce coboară Tăietura să vireze la stânga. La intrarea în Cluj-Napoca dinspre Floreşti, semafoarele “dau verde” mai mult timp dimineaţa celor care intră în oraş, iar după-amiaza celor care ies.
Fluenţa şi disciplina traficului depind de indicatoarele rutiere – ce şi unde amplasezi – de sensurile unice, de sensurile giratorii, de împiedicarea staţionării ilegale şi multe altele.
Toate acestea intră în competenţa serviciului condus de d-ra Mirela Mărincean.
Comisia de Circulaţie a stabilit ca amplasarea pragurilor de sol, cu efect de “calmare” a traficului, să fie făcută doar cu acordul scris al locuitorilor de pe secţiunea de stradă unde se propune acest prag. Sensurile unice au ca scop principal descurajarea parcării pe trotuare. Odată sensul unic instituit, sunt marcate locuri de parcare, cu abonament sau cu plată orară, ocazie cu care trotuarele sunt degajate. Sensuri giratorii înfiinţăm acolo unde Comisia consideră că există pericol din cauza dificultăţii de asigurare pentru şoferii care vin de pe străzi laterale. Am extins, de asemenea, montarea de stâlpişori din plastic, atât pentru a împiedica parcarea pe trotuare cât şi pentru a stopa staţionarea înaintea trecerilor de pietoni şi a intersecţiilor, unde limitarea vizibilităţii a provocat numeroase accidente grave.
Dan Horea
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
