Mistreții fac ravagii în Maramureș
Unii maramureșeni renunță la agricultură din pricina mistreților: în unele comune s-a cultivat doar 15-20% din terenuri.
Articol editat de , 14 iulie 2015, 10:46 / actualizat: 27 februarie 2017, 11:32
De ani buni, maramureșenii din zonele afectate de atacurile mistreților se luptă în zadar să primească despăgubiri și nu găsesc nicăieri sprijin pentru a-și apăra culturile din calea animalelor flămânde. Oamenii au obosit şi încep să renunţe la cultivarea pământului, ajungând la concluzia că ies mult mai ieftin dacă iau cerealele sau legumele de la piaţă. În acest an, culturile agricole înfiinţate în primăvară au scăzut aproape la jumătate, comparativ cu sezonul trecut. Sunt localnici care au semănat cartofii sau porumbul de două ori, după ce mistreţii au mâncat seminţele puse peste zi. Doar cei mai perseverenți mai cultivă terenul, deoarece foarte mulți gospodari au abandonat grădinile şi mai seamănă doar suprafeţele împrejmuite de pe lângă casă, respectiv cam 15-20% din total.
Oamenii afirmă că de vină pentru stricăciunile pe care le produc mistreții în culturi sunt cei care administrează fondurile de vânătoare: nimeni nu-i ia la rost, nu plătesc la nimeni despăgubiri, iar să-i dea în judecată este prea costisitor.
”Am ajuns la concluzia că ieșim mai ieftin să cumpărăm produsele de la piaţă. Aşa că mai bine nu semănăm nimic, deoarece oricum dăm banii degeaba”.
Legislația din domeniu prevede ca în termen de 24 de ore de la înregistrarea pagubelor trebuie anunţat gestionarul fondului de vânătoare sau primarul, după care autoritățile locale trebuie să convoace comisia de constatare şi evaluare a pagubelor în termen de 48 de ore, cele constatate se transmit la Cluj după care informația ajunge la Ministerul de resort şi abia apoi se decide despăgubirea.
Ascultați Radio Sighet online
surse imagine
Ioan Popescu
