Ascultă Radio România Cluj Live

Se vor schimba multe, „dar radioul va fi tot aici”

Gândiţi-vă, pentru o clipă, că prima dată s-a emis în unde herziene la sfârşitul secolului XIX. Prin 1920 au apărut primele posturi de radio, erau radiodifuzori broadcasters. Abia în 1933 a apărut FM-ul, cam în acelaşi timp cu televiziunea.

Se vor schimba multe, „dar radioul va fi tot aici”
Foto: Conferinta ABU MEDIA 2020

Articol editat de Alina Vingan, 8 iulie 2015, 13:22 / actualizat: 9 iulie 2015, 15:54

Au trecut, apoi, aproape 70 de ani şi, în numai şase ani din urmă, au apărut Google, Facebook, Twitter, noile platforme de comunicare, care par să concureze acum media clasice.

Astăzi folosim telefoane inteligente ca să ascultăm radio sau să urmărim televiziunea.

Citim bloguri şi tweeturi, pentru reacţii rapide, uneori. Utilizatorii obişnuiţi joacă rol de citizen journalism, pentru a-şi transmite unii altora noutăţi. Şi aşteptăm să se răspândească ceasurile inteligente, care ne vor servi în acelaşi scop, până la următoarea descoperire revoluţionară în tehnica pentru comunicaţii. Ce loc ocupă în această lume nouă radioul, radioul public, şi televiziunea, desigur?

Pentru a găsi răspuns la aceste întrebări şi la multe altele care reies de aici, s-au reunit la Bucureşti radiodifuzori, oameni de radio şi televiziune, oameni cu experienţă extraordinară de management şi/sau jurnalism, de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.

A fost iniţiativa Societăţii Române de Radiodifuziune să reunească la Bucureşti cea mai mare uniune de radiodifuzori, Uniunea Audiovizualului din zona Asia-Pacific, ABU, cu peste 270 de membri din aproape 70 de ţări şi o audienţă de peste 4 miliarde de oameni şi cu un extraordinar potenţial de inovare tehnică în domeniu, cu radiodifuzori europeni din Uniunea Europeană a Radiodifuziunii şi Televiziunii, cu americani şi australieni. A fost pentru prima dată când ABU a ieşit din limitele sale geografice. Şi a făcut-o ca să vină la Bucureşti. De ce?

Dr. Javad Mottaghi, Secretarul General al ABU:

Radio România a realizat un rol foarte important, ca punte care face legătura între Vest şi Est. Cu tipul de cultură pe care îl simt aici, cu tipul de ospitalitate şi de cultură socială pe care o văd în România, şi sunt familiar cu cultura României, România este o oportunitate foarte bună, este o foarte bună platformă pentru a crea puntea necesară pentru depăşirea diferenţelor dintre Vest şi Est.

Şi este ceea ce a reuşit România, să dau un exemplu, acum doi ani, când Radio România a devenit membru al Asociaţiei Audiovizualului din Asia-Pacific, prea puţini ştiau ce este Radio România, ce faceţi voi şi ce tip de activităţi oferiţi publicului. Într-o perioadă scurtă, de numai doi ani, datorită implicării în câteva activităţi din Asia, Radio România a devenit o fereastră, prin care România este văzută de diferite ţări.

Anul trecut, orchestra dumneavoastră simfonică a avut două concerte în Malaezia, cu ocazia Forumului Mondial al Copilului, pentru un auditoriu de 20 – 30 de milioane de ascultători. Ce oportunitate mai bună poate fi pentru ca România să fie văzută de pe cealaltă parte a globului? Aceasta este însă şi o fereastră de oportunitate pentru ca publicul de afară să îşi împărăşească experienţa cu publicul român, prin intermediul Radio România.

Mai multe stiri, interviuri si informatii despre conferinta ABU Media 2020 de la Bucuresti gasiti pe portalul nostru special. 

Realizator: Într-una din pauzele conferinţei, Giacomo Ghisani, noul director adjunct al Secretariatului pentru Comunicare al Vaticanului, ne spunea.
Giacomo Ghisani: Prin organizarea acestei conferinţe aţi reuşit foarte bine să deveniţi o punte între culturi şi zone geografice şi geopolitice diferite. Este pentru prima dată când particip la un eveniment co-organizat de Asian Broadcasting Union şi ştiu foarte bine că acest lucru a fost posibil datorită determinării Radio România, care a devenit promotor al acestei întâlniri între culturi şi, indirect, între popoare, pentru că noi, în calitate de servicii publice de radio şi televiziune, avem într-un fel ambiţia de a ne reprezenta propriile identităţi naţionale şi propriul public.
Realizator: Radiodifuzori publici se vor redenumi în curând, cel puţin în Europa, media publice, nu fără regeret, pentru că li se pare că se omit astfel părţi din istoria şi meritele radioului. Care este situaţia în piaţa media acum o defineşte Ovidiu Miculescu, Preşedintele-Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Conferinta ABU MEDIA 2020

Conferinta ABU MEDIA 2020

Ovidiu MiculescuUnu, tehnologia a luat-o înaintea conţinutului şi trebuie să ne adaptăm toţi la această explozie de tehnologie, pentru că, dacă nu, vor apărea probleme.
Doi, în multe părţi din lume industria de media a înţeles că trebuie să facă corp comun ca să se apere împotriva giganţilor globali gen Facebook, Netflix, Youtube sau Google, şi pentru asta trebuie performat şi trebuie găsite soluţii.
Şi, trei, cred că, în pofida tuturor acestor performanţe tehnice, spiritul televiziunii şi al radioului este pe mâini bune. Adică majoritatea vorbitorilor, şi sunt oameni cu experienţă extraordinari, oameni care conduc organizaţii, oameni care au o viaţă lungă în media, toţi, direct sau printre rânduri, au exprimat acest lucru, indiferent de cât de puternic este asaltul tehnologiei, spiritul radioului şi al televiziunii este pe mâini bune.
Realizator: Cu alte cuvinte, observa Alessandra Paradisi, de la RAI din Italia: „Trebuie să ne reinventăm”.
Alessandra Paradisi: Ceea ce ne demonstrează astăzi piaţa este importanţa conţinutului, care trebuie agaregat, pentru a fi prezentat ca o ofertă interesantă pentru public.
Ceea ce am încercat să pun în evidenţă la această conferinţă este importanţa de a avea ca obiectiv cetăţenii, nu consumatorii, şi cred că aceste este avantajul competitiv pe care îl putem avea noi, radiourile şi televiziunile. Şi dacă vrem să garantăm un viitor democratic ţărilor noastre, atunci trebuie să contăm pe plurarismul vocilor.
Riscul acestor provocări tehnologice este apariţia unor noi mari operatori în această competiţie, operatori care ar putea deveni un fel de oligarhi şi care ar putea constrânge piaţa la o logică ce nu este în interesul cetăţenilor.

Conferinta ABU MEDIA 2020

Conferinta ABU MEDIA 2020

Realizator: Ne reinventăm, dar păstrăm totdeauna în atenţie câteva obligaţii vitale ale radioului.
Toshiyuki Sato, Inc International, Japonia:
Radioul îţi dă doar un fel de imagine audio. Sunt reglementări ale structurilor doar pentru televiziuni şi pentru radiouri. Dar, o dată cu apariţia internetului, cred că lucrurile evoluează.
Acestea reprezintă un mixt şi cred că va face marea diferenţa, dar, încă, în perioada de criză, cum a fost cutremurul din Japonia în anul 2011, oamenii au urmărit radioul. Radioul este simplu, dar încă are putere, în special în situaţii dificile.
Dacă oamenii nu ascultă radioul în mod cotidian, ei nu vor fi atenţi când ceva se întâmplă, de aceea şi noi şi dumneavoastră, ca radiodifuzori, trebuie să ne menţinem audienţa, pentru aceasta trebuie să prezentăm ştiri şi programe bune.
abu_documentar1
Realizator: La conferinţa co-organizată de ABU şi Radio România s-au discutat cel puţin două aspecte esenţiale: cele tehnice, legate de transmiterea semnalului, şi cele legate de conţinut. Bugetele impresionante pe care le au la dispoziţie câţiva din membrii ABU, de exemplu, sunt totuşi insignifiante prin comparaţie cu bugetele unor giganţi precum Google, Facebook, Netflix.
Aceştia au posibilitatea de a impune o direcţie tehnică, posibilităţi de aplicare mult mai rapidă a soluţiilor inovative, au chiar posibilitatea de a atrage specialişti gata formaţi. Şi atunci? Atunci este nevoie nu doar de ABU, ci şi de reuniunile radiodifuzorilor de pe câteva continente. Este nevoie de o însumare a potenţialului.
Abdulrahman Al-Hazzaa, fostul până de curând preşedinte al Corporaţiei Saudite de Radiodifuziune şi Televiziune:
Am adus experienţa mea aici, am adus cultura mea, informaţiile mele şi, în acelaşi timp, îi ascult cu interes pe ceilalţi vorbitori, încerc să înregistrez, ca să pot aduce acasă toată informaţia pe care am aflat-o aici. Despre asta vorbim, de fapt, despre extinderea civilizaţiei, a culturii între toate naţiunile lumii, şi atunci putem spune că suntem aşa cum trebuie.
Realizator: Iată şi un studiu de caz: Coreea de Sud, o ţară cu evidente posibilităţii în domeniul tehnologiilor avansate. Cum se răsfrânge expansiunea virală a reţelelor de socializare a noilor paltforme media auspra posturilor clasice de radio şi televiziune şi ce influenţă au aceste evoluţii asupra preferenţelor publicului. Ne-a răspuns doamna Sophia Hong de la KBS, sistemul radio-tv al Republicii Coreene.
Sophia Hong: Coreea este probabil ţara cu cel mai bun sistem de comunicaţii din lume, pentru că este foarte mică. Noi am adoptat foarte devreme toate noile tehnologii, care sunt deja foarte bine dezvoltate, pe întreg teritoriul ţării. Noi nu am avut problemele pe care le creează necesitatea de a ajunge la zi cu tehnologiile moderne./eradu/atataru/ În ce priveşte noile media, reţelele de socializare, acestea au cunoscut un foarte mare succes, peste aşteptări.
Cred, însă, că putem supravieţui şi acestei situaţii.
Pentru anul viitor se prefigurează venirea Netflix în Coreea; mai întâi ajunge în Japonia, apoi în Coreea. Unii sunt optimişti, alţii sunt pesimişti în legătură cu aceasta. Avem o piaţă foarte competitivă în Coreea, avem pachete de produse – canale de cablu, internet şi televiziune IP. Vă puteţi imagina la câte canale ai acces şi totul pentru 10 – 11 dolari. Netflixul a câştigat în SUA pentru că a oferit abonamente mult mai ieftine decât pachetele de televiziune prin cablu.

Dacă vin în Coreea, ar trebui să ofere preţuri mult mai mici decât avem acum, ceea ce le-ar fi greu să facă. Iată de ce unii sunt optimişti, alţii, pesimişti. Mie îmi place să fiu pregătită pentru noutăţile care apar şi am o atitudine agresivă faţă de toate schimbările care intervin. Audienţa în Coreea este fragmentată. Unul are un tip de media preferat, ascultă radio, urmăreşte rograme de TV, dar preferă internetul, mai ales pe cel mobil şi smartphone-urile. Audienţa noastră este selectivă, oamenii nu iau tot ce le oferim noi, îşi aleg ce vor să asculte, astfelc ă trebuie să ne străduim foarte mult să fim în trendul dorinţelor lor.

 
Au un stil foarte diferit de consum de content şi doresc să asculte contentul care îi interesează atunci când le convine, astfel că am lansat, de exemplu, un produs special: teatrul serial, numai pe internet. Episoadele au un teaser, o scrută invitaţie. Episodul durează cinci minute. Ascultătorul, apoi, poate trece mai departe la următorul episod. Nu e la fel ca la televiziune, este un produs nou, de succes, rezultat din adaptarea noastră la noile platforme de comunicare.
 
Realizator: Şi atunci când ai dubii, te întorci mai întâi la rădăcini, la sensul pe care l-ai avut la început. Şi asta au făcut mai mulţi din interlocutorii noştri.
Secretarul General al ABU, dr. Javad Mottaghi:
Radiodifuzorii publici sunt meniţi să fie vocea publicului, să fie agora publicului, platforma publicului, să reflecte interesul publicului în probleme sociale, în toate aspectele vieţii.
 
Un radiodifuzor public este deţinut de public, este controlat şi plătit şi evaluat de către public atâta timp cât rămâne o platformă publică, atâta timp cât reflectă punctele de vedere; devine tot mai important într-un asemenea sistem comercializat, unde centrele de putere, fie că e vorba de economie sau politică, pot avea un interes din mai multe puncte de vedere în mod natural.
 
Dar radiodifuzorul serviciului public se asigură de respectarea interesului public. Şi când mă refer la public, am în vedere întreaga populaţie, nu un anumit grup care este parte a societăţii; vorbesc despre naţiune. Radiodifuzorul public are un rol important în infotainment, în educaţie, astfel că radiodifuzorii publici ar trebui să se autoeduce, ar trebui să înveţe de la public pentru ca, apoi, să reflecteze pe temele pe care le doreşte acesta. Pentru că, de fapt, nu noi educăm publicul, ci invers.
 
Ar trebui să învăţăm de la public şi de aceea am spus că toată viaţa noastră ar trebui să citim, să scriem, să învăţăm, căci, altfel, nu ne putem atinge scopul.

Realizator: La fel spune şi Graham Ellis, directorul adjunct al Radio BBC.
Graham Ellis: Cred că pentru mass-media publică este important să-şi amintească, de fapt, ce o diferenţiază de mass-media procomercială. Şi dacă ne uităm cu atenţie, vedem că este vorba despre modul în care media publică este direct răspunzătoare în faţa publicului.
Este vorba despre telespectatori şi radioascultători ca şi cetăţeni, nu doar de clienţi, şi trebuie să ne reamintim că avem datoria să reflectăm întreaga societate din ţările noastre, nu doar să oferim ştiri bune şi independente, informaţii politice, ci, totodată, să arătăm societatea însăşi, prin artă, prin cultură, prin muzică.

Graham Ellis BBC

Graham Ellis BBC

Realizator: Opinia generală este că noutăţile tehnologice trebuie să fie asimilate: site-uri, mobile, smartphone-uri, Facebook, Twitter. Trebuie folosite oportunităţile pe care le aduc aceste noi mijloace. Iată ce spune Toshiyuki Sato despre experienţa NHK şi reţineţi acest nume pentru că ne vom mai întâlni cu el.
Toshiyuki Sato: Se pare că industria tradiţională de broadcasting se rodează, dar ne păstrăm leadership-ul pentru că introducem noile tehnologii. Noi am introdus High-definition în televiziune astfel că, într-un fel sau altul, am supravieţuit. Când transmiţi ştiri, când faci emisiuni este nevoie de profesionalism, astfel că, într-o mare de oferte de pe piaţă, oamenii îşi aleg un conţinut cu cât mai multă substanţă.
Realizator: Şi iată şi experienţa americană. Steve Robinson ne aduce exemplul unei emisiuni difuzate de o reţea de radio din zona Chicago, dar şi în internet./lbadiu/atataru
Steve Robinson: Avem o şansă imensă, avem streaming, avem podcast, un podcast, un documentar a avut 40 de milioane de downloadări în trei luni. Este foarte mult, este de calibrul  Super Bowl. Noi suntem parte a media. Programul meu explorează muzică. Arhiva noastră are 200 de săptămâni de programe, mii de ore de înregistrări. Avem 2000 de abonaţi. Cred că noi ieşim întăriţi.
Steve Robinson
Realizator: Se pare că, pe lângă „money talks”, „banii vorbesc”, pentru media clasice există şi avantajul „conţinutul contează”. Uneori există argumente care ţin de tradiţia unei ţări, un specific naţional, cum este, de exemplu, cel din India, unde există obiceiul ca părinţi şi copii să se uite la aceleaşi filme, de unde şi speranţa că televiziunea nu poate să dispară.
La fel şi radioul, care este ascultat acum de 900 de milioane de deţinători de mobile, iar în 2020 va fi vorba de 1,2 miliarde deja. Toţi ascultă mai ales muzică, tot felul de emisiuni, dar şi ştiri, pentru că în India nu există canale de ştiri, dar buletinele de ştiri sunt obligatorii în orice program. Radioul public trebuie să îşi perfecţioneze în continuare punctele tari, cum este acela al verificării informaţiei.
abu_documentar5
Nu toate informaţiile care circulă în Internet sunt corecte. Uneori nu sunt verificate, poate uneori sunt lăsate special aşa. Kudsia Kahar de la Star Radio Group din Malaysia are un exemplu de dată recentă.
Kudsia Kahar:
Pericolul este peste tot. Daţi-mi voie să vă dau un exemplu. În ţara mea a vut loc un cutremur major, cu numai trei săptămâni în urmă. În numai câteva ore, fotografii false au circulat pe media socială şi în care se spune: „Iată cum arată clădirile, iată, au fost distruse de cutremur. Drumurile au crăpat şi sunt distruse”.
Dar acele drumuri erau fotografiate în urmă cu câţiva ani, după cutremure care au avut loc în altă parte a lumii. Alţii încercau să spună că acele fotogtrafii sunt făcute în Statul Sabah, unde se află
Muntele Kinabalu, unde a avut loc seismul. Oamenii doresc cea mai rapidă ştire posibilă şi bineînţeles că cea mai rapidă ştire întotdeauna vine de pe platforme precum Twitter, dar aceasta nu este verificată.
Ştiţi, uneori găsesc pe Twitter persoane care se plâng: cum de radiourile nu au transmis o asemenea ştire? Toţi radiodifuzorii noştri au responsabilitatea de a verifica faptele înainte de a difuza informaţia. Deci, nu poţi să te lupţi cu media socială în termeni de viteză. Dar oameni ştiu că atunci când este o ştire verificată, care vine de la un radiodifuzor, această ştire este adevărată, este un fapt.
 
Realizator: Aici a fost interesantă şi experienţa comună a unor ţări din Europa şi Asia, care au introdus cursuri de informare privind utilizarea platformelor de socializare pentru copii, în Sri Lanka, dar şi pentru adulţi, în Germania. Toshiyuki Sato a făcut o prezentare magistrală despre rolul informaţiei în salvarea vieţilor omeneşti la cutremur. Noi, care ştim ce înseamnă un cutremur major, l-am apreciat în mod deosebit.
A vorbit despre rolul radioului ca mijloc de salvare şi comunicare care tebuie să rămână în funcţiune. Cum se reuşte acest lucru?
Inclusiv cu baloane care sunt ridicate în aer ca să retransmită semnalul, inclusiv prin antrenarea populaţiei în a avea şi un tranzistor la îndemană, cu metode moderne, în care radioul se implică alături de Google pentru a-i ajuta pe oameni să îşi gasească rudele şi apropiaţii mai repede după cutremur, cu metode care folosesc metadatele mobilelor şi ale GPS-urilor de la maşini pentru a-i ajuta pe oameni, salvările, pompierii să evite aglomeraţiile sau ajută autorităţile să ştie câţi oameni sunt în calea unui tsunami.
Deşi toţi au vorbit de importanţa conţinutului, aceasta părea zona cea mai portejată. S-a vorbit despre trendinţele noi în aşteptările ascultătorilor, mai ales despre transformarea uni public pasiv în public foarte activ social sub efectul reţelelor de socializare.
Dar nu cred că am auzit aici reţetele pentru emisiunile de succes ale sezonului următor. Am auzit însă multe aprecieri, la superlativ, la adresa proiectelor on şi off line ale Radio România, cum sunt Târgul de Carte „Gaudeamus” sau Festivalul „RadiRo” al orchestrelor de radio sau „Pianul Călător”. O interpretare inovativă a serviciului public, un exemplu de bune practici, în formularea lui Giacomo Ghisani de la Radio Vatican.
Giacomo Ghisani: Voi ne învăţaţi să interpretăm într-un mod complet inovativ şi curajos conceptul de serviciu public, care, pe lângă activităţile on-air şi on-line, creează şi o mişcare culturală şi socială care pune în evidenţă funcţia responsabilităţii de acest tip pe care o au posturile publice, şi voi interpretaţi acest aspect într-un mod care a devenit o reţetă de mare succes.
Realizator: Despre utilitatea conferinţei de la Bucureşti vorbeşte decizia de a transforma forumul „Media 2020” într-o platformă permanentă de cooperare între Asia, Europa şi alte regiuni. O nouă reuniune va avea loc anul viitor la Beijng şi, apoi, din nou, la Bucureşti. Revine în emisiune Graham Ellis de la Radio BBC.
Graham Ellis: Substanţa conferinţei a fost deosebită. Vreau să mulţumesc, în particular, Radio România, pentru că a făcut ceva nou, pentru că a construit o punte între Europa şi Asia. Cu această ocazie specială, ABU a ieşi pentru prima oară din aria sa geografică. Efortul Radio România, în calitate de gazdă a evenimentului, de a duce împreună radiodifuzori din Europa şi Asia-Pacific este ceva cu adevărat special.
Am discutat despre problemele cu care ne confruntăm şi, cu cât discutăm mai mult, cu cât colaborăm mai mult, cu cât putem aduce în comun mai multă experienţă, cu atât mai mult succes vom avea. Suntem recunoscători Radio România pentru că ne-a adus împreună. 
Realizator: Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, despre performanţa Radio România.
Bogdan Aurescu: Asta arată importanţă pe care Radio România o are pe plan extern, asta înseamnă că proiectele pe care Radio România le-a promovat până acum sunt proiecte de succes şi sper să continue în acest sens.

Bogdan Aurescu

Bogdan Aurescu

Realizator: Şi concluziile reuniunii co-organizată de Societatea de Radiodifuziune şi Asociaţia Audiovizualului din zona Asia – Pacific la Bucureşti în 2015, de la Preşedintele Director-General al Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu.
Ovidiu Miculescu: Cred că a fost un succes, cred că România, Bucureştiul şi Radio România au demonstrat că putem genera lucruri importante, că suntem un partener de încredere şi că, lucru pe care l-am transmis, uşa Radio România rămâne deschisă pentru parteneriate de acest tip, şi nu numai.
Avem valori comune în care credem, misiunea publică este cam aceeaşi peste tot în lume şi, de la informaţie la cultură, educaţie sau tehnologie, practic, toate mediile, fie ele publice sau private, au nevoie să fie şi să avanseze împreună.
Realizator: În mod firesc, dată fiind tema emisiunii, „Media 2020”, vă solicităm opinia. Cum credeţi că veţi asculta radioul peste cinci ani? Am pus aceeaşi întrebare câtorva dintre participanţii la reuniunea „Media 2020”, organizată la Bucureşti în perioada 30 iunie – 1 iulie 2015, de Radio România şi Asociaţia Audiovizualului din Asia şi Pacific.
Vijayalaxmi Chhabra din India este directoarea generală a celui mai mare radiodifuzor public din India, Doordarshan.
 
Vijayalaxmi Chhabra: În India, cei mai mulţi tineri ascultă radioul pe mobil. Acum sunt 900 de milioane de mobile în India. În 2020, numărul va atinge 1,2 miliarde. Va funcţiona 4G, astfel că telefoanele vor fi modalitatea de a face orice este posibil. 
Realizator: Toshiyuki Sato, secretarul general al difuzorilor publici de emisiuni pentru străinătate din Japonia.
Toshiyuki Sato: Asculţi radioul când conduci, asculţi radioul când te duci la culcare, de asemenea când sunt dezastre, când celelalte media nu funcţionează. Radioul poate fi ultima sursă de informare. 
Realizator: Abdulrahman Al-Hazzaa, până de curând preşedinte al Corporaţiei Audiovizualului din Arabia Saudită.
Abdulrahman Al-Hazzaa: Îmi place radioul din copilărie. Când ascult radioul mă aştept să aflu ce se întâmplă în jur, să mă simt bine şi să mă distrez. Toate acestea se regăsesc în radio, astfel că radioul va fi media mea favorită oriunde mă duc. 
Realizator: Europenii amintesc când răspund, adesea, de radioul din maşină, de radioul de la duş sau cel ascultat pe mobil. Un răspuns a fost mai explicit. Graham Ellis, director adjunct al Radio BBC.
Graham Ellis:
Cred că mulţi vor păstra un mod foarte convenţional de a asculta radioul. Vor asculta radioul la aparatele de acasă, vor asculta în maşină, vor apărea maşini noi, dar radioul va fi tot acolo, în continuare.
Cred că puterea radioului stă în faptul că nu se schimbă prea mult şi nu s-a schimbat prea mult. La dumneavoastră în România mergeţi spre suta de ani, iar experienţa pe care ţi-o oferă radioul nu s-a schimbat.
Cred că ceea ce se va schimba este cine îţi oferă serviciul. Vor fi nume noi aici. Vei vedea sursa streamingului de muzică transmiţând ceea ce pare a fi radio. Vor fi modificări în sistemul de distribuţie, poate FM-ul va ceda locul digitalului.
Experienţa ascultării nu se va schimba şi sper că rolul serviciului public, cum este cel al Radio România, cu acel angajament pentru agenda culturală pe care îl are Radio România, nu se va schimba.

Simina Botar

Foto Alexandru Dolea.

Premiul Revistei de Artele Spectacolului Scena.ro pentru 2023
Știri Radio România miercuri, 10 ianuarie 2024, 14:08

Premiul Revistei de Artele Spectacolului Scena.ro pentru 2023

Începând din acest an, revista de artele spectacolului Scena.ro va acorda anual un premiu având ca referință anul anterior. Într-un moment...

Premiul Revistei de Artele Spectacolului Scena.ro pentru 2023
Profesioniști media din Europa și Asia participă la conferința Media & Culture Days
Știri Radio România luni, 13 noiembrie 2023, 15:51

Profesioniști media din Europa și Asia participă la conferința Media & Culture Days

Radio România organizează, în zilele de 16 şi 17 noiembrie a.c., în parteneriat cu ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), conferința Media...

Profesioniști media din Europa și Asia participă la conferința Media & Culture Days
Premieră absolută – Între câine și lup (Monica Lovinescu 100)
Știri Radio România luni, 13 noiembrie 2023, 12:50

Premieră absolută – Între câine și lup (Monica Lovinescu 100)

În programul Centenar Monica Lovinescu, vocea demnității Teatrul Național Radiofonic prezintă la Radio România Cultural premiera absolută...

Premieră absolută – Între câine și lup (Monica Lovinescu 100)
O nouă colecţie de spectacole sonore a Teatrului Naţional Radiofonic, lansată pe o platformă online
Știri Radio România sâmbătă, 4 noiembrie 2023, 12:28

O nouă colecţie de spectacole sonore a Teatrului Naţional Radiofonic, lansată pe o platformă online

O nouă colecţie de spectacole sonore ale Teatrului Naţional Radiofonic a fost lansată pe platforma eteatru.ro, o colecție alcătuită cu...

O nouă colecţie de spectacole sonore a Teatrului Naţional Radiofonic, lansată pe o platformă online
Știri Radio România joi, 2 noiembrie 2023, 10:22

Câștigătorii premiilor Galei Radio România

Radio România a sărbătorit, la 1 noiembrie, 95 de ani de existență neîntreruptă. Cu acest prilej, Gala Radio România a premiat excelența în...

Câștigătorii premiilor Galei Radio România
Știri Radio România luni, 30 octombrie 2023, 13:12

Gala Radio România, Performanța în 12 categorii | VIDEO

Tribut adus performanței individuale și colective, Gala Radio România aduce în prim-plan 60 de nominalizări remarcabile în 12 domenii de...

Gala Radio România, Performanța în 12 categorii | VIDEO
Știri Radio România luni, 30 octombrie 2023, 11:32

La 95 de ani de existență, Radio România premiază Excelența

De la Cultură și Arte, Educație, Inovare și Științe, Multiculturalitate, Sănătate, Mediu, la Campanii Sociale, Inițiative Locale, Tradiții...

La 95 de ani de existență, Radio România premiază Excelența
Știri Radio România luni, 30 octombrie 2023, 09:18

Caravana Gaudeamus Radio România – ultima oprire din acest an, la Timișoara!

Ultima ediție din acest an a Caravanei Gaudeamus Radio România se va desfășura între 1 și 5 noiembrie în Capitala Culturală Europeană,...

Caravana Gaudeamus Radio România – ultima oprire din acest an, la Timișoara!