Chris Simion lansare de carte

Chris Simion îşi lansează cel de-al nouălea volum “40 de zile” în cadrul unui turneu desfăşurat în 40 de oraşe din ţară, timp de 40 de zile. Turneul a început pe 1 martie şi se va termina pe 9 aprilie. În cea de-a 21-a zi a turneului Chris Simion şi ale sale “40 de zile” au poposit la Librăria Habitus din Sibiu. Volumul are 267 de pagini şi a fost publicat în 2015 la Editura Trei.

lansare carte

Articol editat de cristina.rusu, 23 martie 2015, 15:54 / actualizat: 2 mai 2015, 17:12

lansare carte

Cu o fermecătoare naturaleţe Chris Simion preferă să-şi prezinte singură cartea:

40 de zile este un canon. Dar, pentru a nu agresa pe nimeni cu credinţa mea şi cu opţiunea mea religioasă, am transformat un cuvânt dogmatic, teologic într-un cuvânt uzual. Respectiv am transformat cuvântul canon în cuvântul joc, 40 de zile fiind un joc pe care l-am propus, al introspecţiei şi al regăsirii. Considerăm că fiecare la un moment dat suportă o sciziune şi fiecare la un moment dat are nevoie să traverseze o experienţă de la omul vechi la omul nou.

Eu am eliminat cât de mult am putut un lexic teologic, dogmatic din carte, tocmai pentru că n-am vrut să agresez pe nimeni cu terminologia încrâncenată teologică, ci am vrut să las un limbaj deschis şi opţiunea cititorului să ia din experienţa asta a jocului propus de mine ceea ce are el nevoie. Cartea se desfăşoară într-un spaţiu creştin-ortodox, valorile despre care vorbesc sunt însă valori pe care le regăseşti şi în alte filosofii şi-n alte religii, nu sunt determinante numai în creştinism.

Eu lucrez, ca instrument, şi în literatură şi în teatru foarte mult cu metafora. Consider că planul realist nu mă defineşte şi mă duc în zona de metaforă pentru că mă provoacă. De aceea planul fantastic este un plan pe care eu îl exploatez cât de mult îmi permite inspiraţia în momentul în care creez o poveste.

Structura literară pe care o folosesc în proza mea este o structură modernistă, e o combinaţie de eseu, de dialog, cu frânturi de solilocvii, chiar necesare, nu puse haotic, brownian şi fără justificare. Dar este o structură de proză modernă, nu este o structură de proză clasică. ( Chris Simion)

Chris Simion spune că în orice canon prima şi ultima zi sunt cele mai grele:

Prima zi pentru că este un joc pe care nu poţi să-l practici decât asumându-ţi-l şi nu poţi să-l faci îmbrâncit sau constrâns, ci doar atunci când îţi este necesar. În mometul în care începi, să te-aştepţi. În momentul în care sfârşeşti trebuie să iei o decizie; e momentul răscrucii cea de-a 40-cea zi, momentul alegerii, în care ai de optat: să rămâi ceea ce ai fost sau să devii altceva, să fii deschis spre o transformare. Şi e la fel de vitală asumarea cum a fost şi la debutul jocului.

Tânăra scriitoare, crescută pe Valea Izei în Maramureş, este considerată de George Pruteanu un pui de Cioran în fustă lungă şi neagră.

Chris Simion este şi regizor de teatru, fondatoare împreună cu Pascal Bruckner a Companiei de Teatru D’AYA, susţinătoare a mişcării independente ca reformă în teatrul românesc, iar în acest an a lansat brandul Chris Simion theatre&more.

Monica Oprişe, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice) Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Nu uitați, Radio Cluj se poate asculta și online, AICI