Evreii din Cluj
În 1940 la Cluj trăiau aproximativ 16000 de evrei, ceea ce înseamnă că din şase cetăţeni unul era evreu. (conform statisticilor din volumul Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică de Gidó Attila)
Articol editat de , 6 februarie 2015, 12:45
Astăzi, pot să vă spun numărul exact pentru că am avut alegeri şi ştim, avem 428 de membri înscrişi, din care mulţi sunt membri ai unor familii mixte. (prof univ. dr. Ladislau Gyémánt)
Istoria comunităţii evreieşti la Cluj începe în jurul anului 1765 cu Deutsch Löbel, primul comerciant care a primit drept de stabilire la Cluj. În jurul anului 1800 comunitatea era relativ stabilă, iar apogeul dezvoltării sale e atins în perioada interbelică.
Populaţia evreiască este foarte urbanizată. La Cluj, procentajul la ajungea la 13-14 % în perioada interbelică dar există oraşe în Transilvania în care procentajul era mai mare, de exemplu la Oradea unde un sfert din populaţie era de origine evreiască, conform recensământului din 1930. Dacă ne referim la recensământul maghiar din 1941, peste jumătate din evreii din Transilvania de Nord trăiau în oraşe. (Istoricul Gidó Attila)
O nouă apariţie a editurii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj monografiază istoria comunităţii evreieşti din Cluj în perioada interbelică. Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică de Gidó Attila este un studiu transdisciplinar, rezultatul unei teze de doctorat, care tratează problema identității etnice și a a integrării sociale a comunității evreiești din Cluj, în perioada 1918-1940.
Foarte multe dintre întreprinderile industriale, comerciale şi mai ales financiare au avut o contribuţie evreiască foarte puternică. Apoi, a fost o deosebită contribuţie culturală. Sunt multe nume de poeţi, romancieri, scriitori care s-aui consacrat. E drept că mare majoritate scriau în limba maghiară, pentru că exista acea tradiţie de dinainte de Primul Război Mondial , când principala dorinţă de aici a fost să se integreze în societatea care le acorda drepturile cetăţeneşti. Era dorinţa de a se afirma în cadrele unei societăţi care , credeau ei, va dura pe vecie. S-a dovedit că această vecie a fost mai scurtă de 50 de ani şi după primul Război mondial au trebui să se adapteze la noile condiţii. (prof univ. dr. Ladislau Gyémánt)
Cartea Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică de Gidó Attila a fost lansată joi, 5 februarie, la Librăria Cărtureşti, prima manifestare din 2015 organizată împreună cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
Este o istorie interbelică a comunităţii evreieşti din Cluj-Napoca, o monografie care tratează diferite aspecte ale vieţii evreieşti in Clujul interbelic,de spre procesele demografice, despre rolul lor în economia locală şi regională, despre antisemitism, din 1918 până în 1940. Bineînţeles există şi un capitol de încheiere în care vorbesc şi despre perioada Holocaustului, 1940-1944.(Istoricul Gidó Attila)
O contribuţie importantă la cunoaşterea istoriei locale şi regionale, cartea decupează contribuţia comunităţii evreieşti clujene la viaţa culturală locală.
Teatrul maghiar din vremea respectivă nu putea exista fără actorii evrei, iar presa în limba maghiară ar fi fost mult mai săracă, chiar şi viaţa economică a oraşului. Au avut un spital evreiesc, diferite societăţi, de exemplu o societate filarmonică proprie…
Dezvoltate în perioada interbelică, când după Marea Unire statul român a păstrat şi permis instituţiile…
…şi încurajat instituţionalizarea vieţii evreieşti, mai ales în noile provincii. (Istoricul Gidó Attila)
Oana Cristea Grigorescu
