Obiceiuri de Bobotează

În judeţul Bistriţa-Năsăud se mai păstrează obiceiul ca de Bobotează credincioşii şi preotul să iasă cu alai la malul cursului de apă care străbate localitatea, pentru a sfinţi apele.

Articol editat de cristina.rusu, 6 ianuarie 2015, 06:00 / actualizat: 6 ianuarie 2015, 11:46

În urmă cu câteva decenii obiceiul era ca apa ce urma să fie sfinţită pentru a fi luată acasă de enoriaşi să fie scoasă chiar din cursul apei, dar, odată cu trecerea anilor s-a renunţat la acest obicei şi apa este adusă din fântâni sau de la reţea. În multe localităţi s-a renunţat chiar şi la ieşitul pe malul râului, slujba de sfinţire a apei fiind făcută în curtea bisericii. Însă, în satele de munte din judeţul Bistriţa-Năsăud s-a păstrat ieşirea, cu alai, la râu, pentru sfinţirea apelor, dar se foloseşte apa din surse potabile.

În satele noastre  se mai iese la râu, pentru sfinţirea apelor. Şi, s-a mai păstrat un obicei: în următoarele opt zile de la Bobotează, femeile nu mai  merg să spele rufele la râu, pentru că a rămas credinţa că apele sunt sfinţite şi ele nu trebuie tulburate. (Alexandru Pugna, folclorist)

Acuma şoselele sunt foarte aglomerate şi este mult mai greu să deplasezi două – trei sute de oameni şi s-o blochezi. Apoi, nici râurile nu mai sunt atât de curate, dar totuşi, în anumite sate de pe valea Şieului sau de pe cea a Bârgăului, acolo unde biserica este mai apropiată de râu, se mai iese la râu pentru sfinţirea apelor. Pentru că a merge la râu înseamnă a fi mai aproape de evenimentul Iordanului. (Alexandru Vidican, Preotul protopop)

Totuşi, mai există şi localităţi în care apa care urmează să fie sfinţită este scoasă din izvoare. Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud a anunţat primăriile mai multor localităţi că pot utiliza în acest caz apa din unele izvoare de mare adâncime, care este suficient de curată pentru consumul uman.

Florin Săsărman