Tradițiile se păstrează ca pe vreme străbunilor: ulițele satelor răsună de colinde, tinerii poartă costume speciale cu măști, cu talăngi și clopoței, iar masa de Crăciun este plină de bunătăți.
Aranjarea mesei se face conform unui ritual bine păstrat din moși strămoși. Sub fața de masă, în cele patru colțuri ale mesei, se așază câte un cățel de usturoi pentru a alunga spiritele rele, câte o nucă, simbolizează unitatea familiei, și câte o monedă, ca semn al bogăției. În centrul mesei se pune otavă sau fân, ca simbol al ieslei în care s-a născut Isus. Picioarele mesei se leagă cu un lanț, pentru ca belșugul să fie legat în gospodărie.
Primul aliment care se aduce pe masă este Crăciunul – un colac care se pregătește și el după un ritual strict, care va sta pe masă până în ajunul Anului Nou când, la cina festivă, va fi tăiat și împărțit tuturor membrilor familiei. La masa tradițională din ajunul Crăciunului se servesc douăsprezece feluri de mâncare, corespunzătoare numărului apostolilor lui Isus, dintre care, primul este kutya (grâu fiert îndulcit cu miere, în care se pune nucă și mac) din care gustă cîte o lingură toți membrii familiei, de la cel mai în vârstă, la cel mai mic, iar ceea ce rămâne din acest fel de mâncare, a doua zi diminață se duce în grădină și se dă la păsările cerului. Kutya este un fel de mâncare tradițională ucraineană, care se gătește doar de trei ori pe an: în ajunul Crăciunului, în ajunul Anului Nou și în ajunul Bobotezei. Acesta simbolizează unitatea oamenilor cu Dumnezeu, dar și cu lumea de dincolo.Fiecare ingredient are o anumită semnificație: grâul este simbolul pâinii, al vieții, macul este simbolul martiriului, al infinitului, nuca simbolizează unitatea familiei iar mierea simbolizează puritatea cuvântului lui Dumnezeu.
Mazărea – este simbolul vieții creștine, simbolul veșnicei primăveri dumnezeiești, căci Dumnezeu s-a întrupat și-a venit din nou pe pământ.
Borșul/ciorba de legume de post – simbolizează comuniunea familiei cu Dumnezeu (așa cum legumele se fierb împreună pentru a face o ciorbă gustoasă, membrii familiei se strâng împreună pentru a intra în comuniune cu Fiul lui Dumnezeu).
Sarmalele cu ciuperci – sunt nelipsite de la cina festivă din ajunul Crăciunului (varza este simbolul modestiei, al simplității; la fel ca frunzele de varză care se strâng în jurul cocianului, tot așa, și membrii familiei se strâng în jurul unui fundament solid- familia).
Peștele – a fost adoptat chiar de la începutul Creștinismului, ca simbol al lui Hristos. Prima monogramă a lui Hristos a fost în semn de pește, iar primii ucenici ai lui Hristos au fost pescari. Chemându-i să-l urmeze, Fiul Lui Dumnezeu le-a spus că-i va face pescari de oameni.
Colțunașii – cu varză sau cartofi, reprezintă, în folclorul ucrainean, simbolul abundenței, căci din puțină făină și apă, poți face colțunași cât să saturi o familie întreagă.
Tocănița de ciuperci – se prepară din ciuperci uscate- hribi- cu usturoi. Ciupercile simbolizează fertilitatea. Conform credinței populare ucrainene, ciupercile se nasc din picăturile de ploaie, iar consumarea lor la masa din ajunul Crăciunului, simbolizează continuitatea familiei din generație în generație.
Clătitele cu gem – sunt simbolul soarelui, al luminii, al vieții. Prin forma lor rotundă, reprezintă continuitatea vieții pe pământ.
Bastonașele cu nuci – se servesc ca desert. Acestea se prepară din aluat dospit, copt sub formă de bastonașe, peste care se toarnă un sirop din apă cu zahăr, în care se adaugă nuci și arome.
Uszvarul – este un compot din fructe uscate.Având ingredient principal apa, acest aliment reprezintă viața, curățenia internă și externă, protejarea de spiritele rele, renașterea spirituală.
Gogoșile – îi simbolizează pe sfinții din ceruri.
Pâinea – reprezintă trupul lui Isus, viața
Articol editat de ,
6 ianuarie 2015, 08:00 / actualizat: 10 februarie 2015, 10:35
Tradițiile se păstrează ca pe vreme străbunilor: ulițele satelor răsună de colinde, tinerii poartă costume speciale cu măști, cu talăngi și clopoței, iar masa de Crăciun este plină de bunătăți.
Aranjarea mesei se face conform unui ritual bine păstrat din moși strămoși. Sub fața de masă, în cele patru colțuri ale mesei, se așază câte un cățel de usturoi pentru a alunga spiritele rele, câte o nucă, simbolizează unitatea familiei, și câte o monedă, ca semn al bogăției. În centrul mesei se pune otavă sau fân, ca simbol al ieslei în care s-a născut Isus. Picioarele mesei se leagă cu un lanț, pentru ca belșugul să fie legat în gospodărie.
Primul aliment care se aduce pe masă este Crăciunul – un colac care se pregătește și el după un ritual strict, care va sta pe masă până în ajunul Anului Nou când, la cina festivă, va fi tăiat și împărțit tuturor membrilor familiei. La masa tradițională din ajunul Crăciunului se servesc douăsprezece feluri de mâncare, corespunzătoare numărului apostolilor lui Isus, dintre care, primul este kutya (grâu fiert îndulcit cu miere, în care se pune nucă și mac) din care gustă cîte o lingură toți membrii familiei, de la cel mai în vârstă, la cel mai mic, iar ceea ce rămâne din acest fel de mâncare, a doua zi diminață se duce în grădină și se dă la păsările cerului. Kutya este un fel de mâncare tradițională ucraineană, care se gătește doar de trei ori pe an: în ajunul Crăciunului, în ajunul Anului Nou și în ajunul Bobotezei. Acesta simbolizează unitatea oamenilor cu Dumnezeu, dar și cu lumea de dincolo.Fiecare ingredient are o anumită semnificație: grâul este simbolul pâinii, al vieții, macul este simbolul martiriului, al infinitului, nuca simbolizează unitatea familiei iar mierea simbolizează puritatea cuvântului lui Dumnezeu.
Mazărea – este simbolul vieții creștine, simbolul veșnicei primăveri dumnezeiești, căci Dumnezeu s-a întrupat și-a venit din nou pe pământ.
Borșul/ciorba de legume de post – simbolizează comuniunea familiei cu Dumnezeu (așa cum legumele se fierb împreună pentru a face o ciorbă gustoasă, membrii familiei se strâng împreună pentru a intra în comuniune cu Fiul lui Dumnezeu).
Sarmalele cu ciuperci – sunt nelipsite de la cina festivă din ajunul Crăciunului (varza este simbolul modestiei, al simplității; la fel ca frunzele de varză care se strâng în jurul cocianului, tot așa, și membrii familiei se strâng în jurul unui fundament solid- familia).
Peștele – a fost adoptat chiar de la începutul Creștinismului, ca simbol al lui Hristos. Prima monogramă a lui Hristos a fost în semn de pește, iar primii ucenici ai lui Hristos au fost pescari. Chemându-i să-l urmeze, Fiul Lui Dumnezeu le-a spus că-i va face pescari de oameni.
Colțunașii – cu varză sau cartofi, reprezintă, în folclorul ucrainean, simbolul abundenței, căci din puțină făină și apă, poți face colțunași cât să saturi o familie întreagă.
Tocănița de ciuperci – se prepară din ciuperci uscate- hribi- cu usturoi. Ciupercile simbolizează fertilitatea. Conform credinței populare ucrainene, ciupercile se nasc din picăturile de ploaie, iar consumarea lor la masa din ajunul Crăciunului, simbolizează continuitatea familiei din generație în generație.
Clătitele cu gem – sunt simbolul soarelui, al luminii, al vieții. Prin forma lor rotundă, reprezintă continuitatea vieții pe pământ.
Bastonașele cu nuci – se servesc ca desert. Acestea se prepară din aluat dospit, copt sub formă de bastonașe, peste care se toarnă un sirop din apă cu zahăr, în care se adaugă nuci și arome.
Uszvarul – este un compot din fructe uscate.Având ingredient principal apa, acest aliment reprezintă viața, curățenia internă și externă, protejarea de spiritele rele, renașterea spirituală.
Gogoșile – îi simbolizează pe sfinții din ceruri.
Pâinea – reprezintă trupul lui Isus, viața
RADIO SIGHET/Diana Joicaliuc
(Material prezentat de elevii Pauliuc Irina și Luțac Alexandru de la Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Sighet, în cadrul Simpozionului Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Cum e datina străbună”, ediţia a VI-a, parte a Concursului Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă organizat de Clubul Elevilor din Sighetu-Marmaţiei)
