Drepturile copilului în adăposturile pentru copiii străzii

20 noiembrie e recunoscută ca Ziua Drepturilor Copilului, ziua în care Adunarea Generală a ONU a adoptat, în anul 1989, Convenţia Drepturilor Copilului. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj a organizat mai multe evenimente, pentru a face ca aceste drepturi să fie cât mai cunoscute – şi aplicate.

Articol editat de , 20 noiembrie 2014, 16:16

20 noiembrie e recunoscută ca Ziua Drepturilor Copilului, ziua în care Adunarea Generală a ONU a adoptat, în anul 1989, Convenţia Drepturilor Copilului. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj a organizat mai multe evenimente, pentru a face ca aceste drepturi să fie cât mai cunoscute – şi aplicate.

Adăpostul pentru copiii străzii „Arlechino” din Cluj este, alături de adapostul similar din Turda, locul unde ajung copii ale căror drepturi fundamentale sunt cel mai flagrant încălcate. Direcţia pentru Protecţia Copilului, de care aparţin cele două adăposturi, încearcă să îi aducă pe locatarii lor pe linia de plutire.

Copiii sunt aduşi în adăposturi de către Poliţie, direct din stradă, şi rămân, în medie, câte două-trei luni. În funcţie de situaţia lor, se încearcă reintegrarea în familie, sau se aplică o măsură de protecţie în case de tip familial, explică Monica Filip, şef serviciu în cadrul direcţiei.

„Din păcate, aceşti copii sunt văduviţi de toate drepturile de care ar trebui să beneficieze un copil: dreptul la o familie, dreptul la educaţie, dreptul la îngrijiri medicale, dreptul la identitate”, spune Monica Filip.

Ziua Drepturilor Copilului e ocazia unui schimb de experienţă între personalul celor două adăposturi, din Cluj şi Turda, care au în îngrijire în momentul de faţă 24 de copii.

Tot de Ziua Drepturilor Copilului, copiii din adăpostul „Arlechino”, cărora li s-au alăturat copiii din adăpostul de la Turda au aflat, cu ajutorul desenelor, care sunt drepturile lor. Întrebaţi despre ceea ce îşi doresc, gandurile lor s-au îndreptat, spontan, spre personaje asemănătoare cu Moş Crăciun. Dar lecţia despre drepturile copilului nu a rămas fără rezultat:

„Avem dreptul la scris, avem dreptul să învăţăm, avem dreptul să fim cuminţi…”
„Avem dreptul la joacă, avem dreptul la iubire…”
„Avem dreptul la franceză, la educaţie…”
„Avem dreptul la libertate, la viaţă, la multe altele, care trebuie învăţate şi respectate...” Şi ce ar însemna dreptul la libertate? „Să fiu acasă, cu familia mea…”
„Eu doresc să învăţ” „Şi eu” „Şi eu…”
„Eu mi-aş dori să fac o meserie şi să fiu cu familia mea…”

Ziua Drepturilor Copilului a fost marcată prin diferite acţiuni. La prima vedere picături într-un ocean, responsabilii în domeniu sunt convinşi că ele vor face, până la urmă, o diferenţă.

După cum spune Monica Filip, recuperarea unui copil care petrece mai mult de doi-trei ani în stradă e destul de dificilă, pentru că s-a obişnuit cu ceea ce el numeşte libertate şi cu afirmarea în mediul stradal, pe care o consideră importantă. „E foarte greu să îl recuperezi şi să îl aduci într-un sistem funcţional, dar nu e imposibil. Şi noi asta facem.”

Text/ foto: Ioana Bindea