Produsele consacrate româneşti, Subiectul Zilei la Radio Cluj

Producătorii din industria de panificaţie şi din cea a cărnii au primit deja primele atestate pentru reţete consacrate.

Articol editat de Camelia Velțan, 19 noiembrie 2014, 08:22 / actualizat: 19 noiembrie 2014, 19:51

Produsele trebuie să fie româneşti şi să respecte compoziţia folosită cu cel puţin 30 de ani în urmă. Au fost atestate reţetele pentru jambon afumat fără os, crenvuşti din carne de vită, ciolan presat, cabanos, muşchi file afumat, parizer şi salam Torpedo.

Carnea acestor produse provine de la carcasa de porc din România, iar în compoziţie se vor adăuga condimente naturale şi un număr redus de aditivi. Nu se vor folosi înlocuitori de carne, coloranţi sau soia.

Alte şase produse de panificaţie au primit atestat, respectiv pâine albă, semialbă şi neagră cu cartofi, pâine de secară, franzela Bucureşti şi împletiţi suprapuşi. Toate cele 13 produse se află deja pe rafturile magazinelor.

Despre produsele obţinute după reţete consacrate româneşti vorbim miercuri, 19 noiembrie,  la subiectul Zilei.

Redacţia

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Sibiu

Produsele consacrate sibiene au început să dispară în ultimii ani din cauza lipsei banilor pentru producţie şi a unei proaste monitorizări a situaţiei de pe piaţa românească.

Tot mai mulţi comercianţi vând produse cu denumiri româneşti, care însă au originea de prelucrare în alte ţări. Mai mult decât atât, producătorii sibieni nu mai dispun de banii necesari care să le asigure acoperire pe toate etapele producţiei, de la creşterea animalelor şi până la finalizarea produsului:

Trebuie ca producătorul să fie deosebit de restul vânzătorilor. Aţi văzut de multe ori şi la Bucureşti şi peste tot, ei sunt cu pălărioare în cap şi vând brânză de Sibiu, dar ei habar nu au unde e Sibiul.Şi atunci noi asta am cerut, ca producătorul să fie respectat în arta lui, să poată să îşi valorifice produsele, iar comerciantul, pentru că nu ai cum să îl scoţi de pe piaţă, să fie pus separat, astfel încât cumpărătorul să ştie exact de la cine cumpără. Dacă crescătorii, în special crescătorii de oi au ajuns să liciteze suprafeţe de păşuni pentru că nu aveau ce face cu animalele, va daţi seama. E plin de animale scoase la vânzare, tocmai pentru că nu mai au unde să le ducă la păscut. (Marcel Andrei, Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de animale din judeţul Sibiu)

Producătorii din industria de panificaţie şi din cea a cărnii au primit deja primele atestate pentru reţete consacrate. Cerinţa principală este ca toate aceste produse consacrate să respecte compoziţiile şi să onoreze astfel tradiţia produselor româneşti.

Cristian Florea

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Bistriţa

Cârnaţul la metru, aiturile sau zama de şălate cu coleaşă cu jumări, ofertă de pe Valea Bârgăului

Produsele tradiţionale din zona Văii Bârgăului se regăsesc şi în meniurile unora dintre unităţile de alimentaţie publică din Bistriţa, iar această ofertă atrage turiştii străini. Zama de şălate cu jumări sau cârnaţul la metru, sunt doar câteva dintre aceste produse tradiţionale. Ele sunt prezentate în limbajul specific acestei zone, de aceea supa este “zamă”,  răciturile sunt “aituri”, iar mămăliga este “coleaşă”.

Produsele tradiţionale se regăsesc în zona de aperitive, unde avem un platou cu slănină afumată şi  cu aituri,  cum li se zice la noi. Apoi, avem o seamă de zame, cea mai renumită fiind zama de şălate, adică ciorba de salată verde, făcută cu lapte acru, care se mănâncă cu mămăligă cu brânză cu jumări, în loc de pâine. (Alexandru Găvan, managerul  cramei  din centrul istoric al Bistriţei)

“Cârnaţul la metru” este, probabil, cel mai faimos produs tradiţional oferit aici:

Cârnaţul acesta îl facem în casă la noi, aşa cum îl făceau  toţi oamenii de pe Bârgău, care şi astăzi îşi taie porcul şi care nu au auzit de stabilizatori şi de aditivi alimentari. (Alexandru Găvan, manager)

Produsele tradiţionale de pe Valea Bârgăului, se adresează fără îndoială, oamenilor care au nevoie de o masă îmbelşugată, după o zi bună de lucru. Şi străinilor le plac foarte mult aceste produse tradiţionale:

Un turist austriac mi-a mărturisit odată că este fascinat de această mâncare, fapt pentru care credea ca a fost român, în altă viaţă. (Alexandru Găvan)

Ele se servesc după un pahar de jinars din poame bistriţene şi arată foarte bine, după cum se poate vedea pe site-ul nostru!

Florin Săsărman