Poluarea fonică din oraşele Transilvaniei

Principala cauză a poluării fonice din municipiul Cluj-Napoca este traficul- atât cel rutier, cât şi cel feroviar şi aerian.
Pe 95 de străzi din oraş se înregistrează depăşiri ale normelor admise cu până la 20 de decibeli, relevă cele mai recente măsurători. Poluarea fonică afectează în principal zona centrală a municipiului. Autorităţile au propus mai multe soluţii pentru limitarea efectelor zgomotului urban.

Articol editat de , 7 noiembrie 2014, 07:00 / actualizat: 7 noiembrie 2014, 15:30

O parte din măsuri au fost deja luate, prin scoaterea traficului greu, în special în afara municipiului, prin construcţia centurilor ocolitoare. Mai sunt şi altele, precum extinderea spaţiilor verzi, limitatoarele de viteză şi extinderea zonelor pietonale din centrul oraşului. Există o serie de măsuri care încă mai pot fi avute în vedere şi care se vor regăsi în Planul de acţiune pentru zgomot. (Şeful Serviciului monitorizare din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, Liana Mureşan)

Una dintre problemele ridicate de clujeni în cadrul dezbaterilor organizate de municipalitate de-a lungul ultimilor ani este legată de dezvoltarea aeroportului, ce a dus la o creştere a zgomotului cauzată de decolarea avioanelor. Oamenii au cerut interzicerea zborurilor care traversează municipiul, argumentând că cetăţenii din Mărăşti şi Someşeni sunt deranjaţi de zgomot.
Poluarea fonică din oraşele din Transilvania este Subiectul Zilei de vineri, 7 noiembrie, la Radio Cluj.

………………….

SĂLAJ
Salajul nu este un judeţ poluat fonic, arată datele prelucrate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj, instituţie care a montat în municipiul Zalău 7 senzori de mare putere pentru a prelua informaţii despre nivelul zgomotului înregistrat în zonele cele mai aglomerate.

Aceste date arată că cele mai mari probleme sunt semnalate în zona celor două pieţe agroalimentare din oraş, în apropierea Spitalului Judeţean de Urgenţă Sălaj, dar şi pe Bulevardul Mihai Viteazul. Curios este faptul că nivelul zgomotului se încadrează, în ultimii doi ani, în limitele acceptate pe stradă, pe şoseaua de centură a municipiului Zalău, localnicii de aici reclamând doar starea proastă a drumului şi nivelul prea mare de inclinaţie.

Datele obţinute cu ajutorul senzorilor sunt preluate de un server central în cadrul APM Salaj. Numai că în ceea ce priveşte măsurile, cel puţin deocamdată nimeni nu face nimic. Autorităţile ridică din umeri şi spun că singurele probleme sunt cauzate de numărul exagerat  de mare de automobile într-un oraş atât de mic cu un singur bulevard, cum este Zalăul, dar şi aglomeraţia umană, cei mai mulţi sălăjeni din mediul rural având tendinţa de a se îndrepta către mediul urban.

……………………………………………….

SIBIU

Muncitorii sibienii sunt în principal afectaţi de poluarea fonică. Aparatele din fabricile sibiene care emit sunete înalte şi expunerea îndelungată la aceste zgomote duc la defecte grave de auz în rândul sibienilor şi chiar la pierderea completă a auzului.
Cu toate acestea, în ultimii ani s- a înregistrat o descreştere în rândul muncitorilor care dezvoltă asemenea probleme de auz. Care sunt obligaţiile angajatorilor şi câte persoane sunt înregistrate cu astfel de boli în Sibiu, aflăm în continuare de la Mihaela Stoia, medic primar la Medicina Muncii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu: Angajatorii sunt obligaţi să ia măsuri de protecţie colectivă şi individuală, precum izolarea fonică, înlocuirea utilajelor cu o anumită uzură, controlul periodic al angajaţilor expuşi la zgomot. Anul trecut s- au înregistrat 3 cazuri cu hipoacuzie profesională, respectiv boală profesională declarată şi luată în evidenţă din industria confecţiilor metalice şi prelucrarea lemnului. Această statistică, comparativ cu anii dinainte de 2006, când s- a armonizat legislaţia naţională cu cea europeană, a scăzut semnificativ numărul hipoacuziilor şi surdităţilor profesionale deoarece s- a implementat şi s- a realizat o protecţie auditivă efectivă prin purtarea obligatorie a căştilor şi antifoanelor, respectiv echipamentul individual de protecţie, specific expunerii la zgomot industrial. ( Mihaela Stoia, medic primar )

În judeţul Sibiu, expunerea profesională la zgomot continuă să fie semnificativă, cu toate că anul acesta nu s-au înregistrat noi persoane cu deficienţe de auz.

Redacţia