Transilvania văzută la radio: Bisericile din Valea Sebeșului
Prima care îţi apare în imagine călătorule, Biserica Evanghelică din Sebeş (Muhlbach) a slujit ca model pentru Biserica Neagră din Braşov (Kronstadt), operă a arhitectului Parler.
Mai departe imaginea este dominată de o biserică de lemn, dedicată „Cuvioasei Paraschiva” din Pianu de Sus. Cu danii de la voievodul Şerban Cantacuzino, biserica a suferit o importantă refacere în anul 1761, când a fost zugrăvită de fraţii Iacov şi Stan din Răşinari.
Articol editat de , 12 august 2014, 11:55 / actualizat: 13 august 2014, 15:47
Căpâlna, nu ne atrage atenţia doar prin Cetatea dacică, ci şi printr-o biserică „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”. Vechiul lăcaş de cult, aflat în stare de ruină, a fost demolat în 1901, cu ocazia începerii lucrărilor de edificare a celui actual, terminat în 1902. Aici, există un impresionant prapor pictat de Ilie Poienaru în 1886, care îşi avea centru de pictură la Laz.
Lancrăm. Întâlnim aici o biserică ridicată în 1760, biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Reconstruită, biserica a fost înzestrată cu un nou iconostas, sculptat în lemn de Fritz Elger din Sibiu şi împodobit cu icoane comandate la firma Iosif Hofrichters Sohn Reichenan din Boemia.
Patrimoniul cultural imobil, este foarte bogat în judeţul Alba şi se continuă cu bisericile din Pianu de jos, Purcăreţi, Răchita, Săsciori, Sebeşel sau Strungari.
Incursiunea noastră se încheie aici. Aşteptăm vizitatorii în această zonă pentru că sunt monumente deosebit de frumoase prin simplitatea lor, prin curăţenia sufletească a celor care au grijă de ele şi dacă ajungi călătorule la Pianu de jos, imposibil să ratezi „Alba Golf Chalenge”, imposibil să ratezi Casa Memorială „Lucian Blaga” la Lancrăm, imposibil să ratezi din peisajul tău „Râpa Roşie”, sau alte monumente şi privelişti de neuitat din satele tradiţionale ale Văii Sebeşului sau a Frumoasei, cum mai este cunoscută.
Cezar Firu
Sursa: Consiliul Judeţean Alba – Valea Frumoasei, de la Patrimoniul Cultural Local la Patrimoniul UNESCO.
