Evaziunea fiscală în România – analiză economică

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 29 iulie 2014, 13:02

Guvernul a venit în 2013 cu două valuri de modificări fiscale, iar în  prima parte a acestui an s- a materializat încă o creştere a fiscalităţii (taxa de stâlp și super- acciza la carburant),  însă veniturile totale ale bugetului au coborât în primul semestru spre 15 la sută din Produsul Intern Brut, marcând unul dintre cele mai slabe semestre din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimii patru ani.

Dacă analizăm veniturile fiscale din taxe şi impozite, fără creşterile de impozite din ultimii ani şi fără măsurile temporare, se observă o scădere a veniturilor bugetare ca procent din PIB, explicabilă în mare parte prin creşterea evaziunii fiscale, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. El estimează evaziunea la circa 16% din PIB. Cea mai slabă performanţă în materie de colectare se înregistrează la TVA şi impozitul pe venit, mai spune şeful Consiliului Fiscal.

Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, publicată recent, evaziunea fiscală a însemnat în 2013, 16,2 la sută din PIB (22,7 miliarde euro), faţă de 16,7 la sută din PIB în 2012. Cea mai mare evaziune se petrece pe zona de TVA, 12,2 la sută din PIB (aproape 17 miliarlde euro). Urmează CAS, unde se practică o evaziune echivalentă cu 2,4 la sută din PIB.

În același timp, cu o pondere a veniturilor în PIB de doar 32,7 la sută, România s- a aflat în 2013 pe penultimul loc în UE (înaintea Lituaniei), media veniturilor în PIB fiind în Uniune de 45,7 la sută.

Ce este de făcut? Nici nu trebuie să fii specialist în economie să înțelegi că e mai bine să ai mai mulți plătitori de mai puține taxe decît puțini de mai multe. Câtă vreme însă, statul va prefera să stoarcă și mai mult de la cei care plătesc deja, lăsând- o mai moale cu lupta împotriva evaziunii, vom vedea și în anii ce vin cum veniturile din taxe și impozite vor continua să scadă.

Cristian Ivaneș