Temperaturile mari, în lunile de iarnă, schimbă tot mai mult acest anotimp, comparativ cu perioada de acum 10-15 ani. În orașe ninge tot mai puțin, apele nu mai îngheață ca înainte, iar gradele de afară ne fac să credem că e primăvară, nu toiul iernii. Valurile de căldură din această lună vor scoate, cel mai probabil, din repausul vegetativ, mugurii de rod şi inflorescenţele care se vor deschide. De asemenea, la orice temperatură scăzută, sub 3 grade, care cel mai probabil va urma în luna martie, inflorescențele și mugurii vor fi afectați. Şocurile de temperatură fac mult rău plantelor şi, în mod deosebit, speciilor pomicole, care au o înflorire timpurie şi care pornesc la primul val de căldură, am aflat de la Mugurel Jitea, profesor la USAMV Cluj:
Aceste temperaturi ridicate pe care le înregistrăm în acest moment înseamnă că, mai ales pentru speciile horticole, și anume pomi, viță de vie, intrarea pe rod se face mai rapid. Probabil că undeva pe la mijlocul lunii martie vom vedea flori în pomii fructiferi. Trebuie să fim conștienți în același timp că, probabil, iarăși, în martie-aprilie vom avea și bruma, adică îngheț de primăvară. Asta nu înseamnă altceva decât că producția este compromisă. În domeniul culturii mari, însămânțările de toamnă cumva sunt mai protejate pentru că ele au o rezistență naturală la aceste fenomene de îngheț de primăvară. Acesta, coroborat cu lipsa precipitațiilor înseamnă de fapt nesiguranță mai mare pentru fermieri, producții compromise și implicit pentru consumatorul final, prețuri mai ridicate. Reducerea recoltei într-adevăr, s-a întâmplat practic la toate ramurile agricole, deci agricultură mare, horticultură în ultimii ani, din cauza secetei. Au fost ani agricoli în care producția a fost doar undeva la 40% din media producțiilor normale, mai ales atunci când este secetă extremă. Prea puține rezultate s-au întâmplat. Într-adevăr, sunt măsuri de finanțare care să sprijine fermierii să investească în irigații, dar de multe ori problema este în modul în care fermierul are acces la apă. Sunt diverse tehnici dezvoltate în ultima perioadă. Prima dintre ele se referă la sisteme agro-forestiere în care fermierul are alături de cultură mare și perdele forestiere – practic îl ajută pe fermier să economisească apa în sol, iar în timpul verii, practic, temperatura resimțită la nivelul solului și la nivelul plantei este mai redusă în astfel de sisteme. O altă soluție ar fi reducerea intervenției asupra solului, mai ales în ceea ce privește aratul. Trebuie să știm, nu se mai practică pentru a economisi apa în sol, sunt anumite tehnici minim invazive, adică de lucru a solului și asta permite solului să păstreze apa. Altă soluție este aceea în care fermierul investește nu numai în acele plante de cultură pe care le cunoaștem cu toții: grâu, porumb, ci și în plante care sunt numai rezistente la secetă: sorg și altele. Alături de toate aceste tehnologii mai vine și agricultura digitală, unde pe bază de senzori putem să anticipăm anumite evenimente nedorite în ceea ce privește schimbările climatice. (Mugurel Jitea, USAMV)
Cu toate că efectele încălzirii iernilor asupra producției de fructe, în primul rând sunt devastatoare, susținerea producătorilor autohtoni în special de către consumatori, este foarte importantă, a mai precizat Mugurel Jitea:
Consumatorul trebuie să fie atent la ce anume consumă, să încerce să se orienteze către produse locale pe care să le sprijine și să înțeleagă că atunci când precipitațiile sunt reduse, probabil că prețurile sunt ceva mai ridicate. Sprijinind producătorul local practic ne asigurăm siguranța alimentară pe termen lung. Cele mai multe pârghii le are consumatorul, consumatorul atunci când decide ce anume să cumpere și cum să cumpere. Deci, dragi consumatori, atunci când mergeți în magazin, încercați să identificați acele produse care sunt realizate cât mai aproape de locul în care le consumați. În felul acesta, vă veți sprijini o alimentație sănătoasă, sigură și care poluează cât mai puțin. (Mugurel Jitea)
Pe de altă parte, pe măsură ce iernile se încălzesc din cauza schimbărilor climatice, în natură se eliberează cantități mari de poluanți, cum ar fi îngrășămintele folosite în agricultură. Râurile, lacurile și pânzele freatice sunt direct afectate de o cantitate mare de azotați și compuși chimici, utilizați cu scop de îngrășământ pentru plante.
De asemenea, calitatea aerului reprezintă un alt factor de îngrijorare, deoarece iernile din ce în ce mai calde favorizează, spun cercetătorii, acumularea sau producerea la nivelul solului de compuși poluanți, pe lângă situația precară care deja există, în special în marile orașe, cu aerul poluat.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
