Sesam deschide cartea: „Bronz și Floarea-Soarelui”, de Cao Wenxuan
Inspirat de capacitatea unică a florii-soarelui de a se orienta spre lumină, romanul „Bronz și Floarea-Soarelui”, opera scriitorului chinez Cao Wenxuan, are toate ingredientele unei povești captivante și pline de semnificație. Dacă nu ați citit încă o carte provenită din spațiul literar asiatic, veți descoperi în acest roman o lume de o prospețime nemaiîntâlnită: frumoasă, delicată, chiar dacă pe alocuri tristă, ca un tablou muzical în atmosfera căruia veți fi încântați să vă pierdeți. Rețineți și că autorul a fost distins în 2016 cu Premiul internațional „Hans Christian Andersen” și că este primul scriitor chinez care s-a bucurat de această importantă distincție acordată unui scriitor de literatură pentru copii.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 septembrie 2021, 06:00 / actualizat: 10 septembrie 2021, 7:36
„Bronz și Floarea-Soarelui” este povestea a doi copii a căror întâlnire stă sub semnul miracolului. Romanul se deschide cu drumul spre fluviu al Florii-Soarelui, o fetiță de șapte ani care locuiește împreună cu tatăl ei într-o așezare ridicată de oameni veniți de la oraș să cultive terenuri noi și să crească pești. Așezarea se afla pe celălalt mal al fluviului care străbătea Câmpul de Orz, un sat înconjurat de trestie, în care se zăreau căsuțe cu acoperiș de stuf și de unde răsunau râsete de copii. Sătenii numiseră noua așezare „școala de cadre”, fiindcă nou-veniții erau în mare parte cadre de partid, dar și scriitori sau artiști. Floarea-Soarelui era singurul copil de la școala de cadre. Cum tatăl ei era plecat toată ziua la muncă, își dorea cu ardoare să traverseze fluviul spre Câmpul de Orz, să se joace cu copiii din sat. Într-o zi de vară, o bărcuță o poartă spre celălalt mal. Speriată atunci când se trezește plutind, fetița este salvată și ajutată să se întoarcă acasă de către Bronz, un băiat fără glas, dar cu o inimă mare, pe care sătenii îl recunoșteau de departe, după faptul că era nedespărțit de bivolul său. Între cei doi copii ia naștere o prietenie aparte, învăluită în acel tainic sentiment de a se cunoaște dintotdeauna. Soarta va face ca această legătură abia intuită să devină și mai profundă.
Într-o zi, tatăl fetiței pornește spre Câmpul de Orz, pe urmele miresmei de floarea-soarelui. Era floarea pe care o iubea cel mai mult. O privea cu ochi de artist, căci fusese sculptor, iar în orașul din care venise îi dedicase o minunată sculptură în bronz. Se cufundă în lanul de floarea-soarelui ca într-o pădure nesfârșită, desenând cu elan și admirație. La întoarcere, însă, bărcuța în care sperase să traverseze fluviul e răsturnată de un vârtej.
Rămasă orfană, Floarea-Soarelui va fi adoptată de familia lui Bronz, mama, tatăl și bunica – oameni săraci, dar de o rară bunătate. Întreaga familie este un model de dărnicie, sacrificiu, loialitate, curaj și perseverență. Autorul ne înfățișează în scene pline de sensibilitate viața acestor oameni simpli, uniți de necazuri, fapte bune, surprize și bucurii. Fiecărui necaz îi corespund o luminiță, un motiv pentru a zâmbi, o recompensă, un aer de sărbătoare, simbolizate de o pereche de opincuțe din puf de trestie, un șir de lampioane din licurici în flori de dovleac, un colier de gheață, un spectacol de circ, nori descriind pe cer orezării parfumate și ale delicatese, un cântec interior în miezul iernii. Pagină după pagină, personajele vă vor purta în lumea lor făcută din gânduri inventive și gesturi de iubire și nu veți putea să nu le îndrăgiți.
Originală, dar clasică prin valorile transmise, povestea prieteniei dintre Bronz și Floarea-Soarelui vă așteaptă să o împrumutați de la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj.
Diana Pop, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
