Foto: RitaE /Pixabay
![Felia de Cluj: to meat or not to meat? [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2020/06/friptura-carne-carnati-gratar.jpg?resize=850%2C479&ssl=1 "Felia de Cluj: to meat or not to meat? [AUDIO]")
Articol editat de cristina.rusu, 10 iunie 2020, 06:00
Sincer, nu știu de când a înflorit ideea asta în percepția tuturor și nu știu la ce perioadă se referă. Pentru că, dacă vorbim strict de ultimii 30 de ani, de când avem acces la toate resursele de calitate oferite de supermarketuri, dar și de când avem libertatea de a sacrifica în voie animalele din bătătură, da, putem spune că suntem mari consumatori de carne. Tragem concluzia asta în momentul în care facem comparații, dar comparațiile cu cine le facem?
De exemplu, dacă comparăm comportamentul alimentar a două popoare, noi nu suntem chiar atât de carnivori. Adică, în medie, un american sau englez consumă mai mult junk food decât un român. Iar când zic junk food, cu siguranță mă refer la francizele care vând în proporție covârșitoare produse pe bază de carne. Păstrând același principiu, pentru că-mi doresc să fiu coerent, nici nu vreau să încep o comparație de acest fel între români și argentinieni, de exemplu. Dacă la noi, în Ardeal, cea mai bună legumă e porcul, în Patagonia mănâncă friptură de vită și bebelușii, zilnic :).
Apoi dacă comparăm același popor, dar în perioade de timp diferite, iar ne încurcăm în socoteli. De exemplu, dacă vorbim iar de ultimii 30 de ani și îi comparăm cu cei 30 de ani de dinaintea lor, adică perioada comunistă, anii 60-90, reiese evident că epoca de aur a fost mai mult de aur decât de carne. Cu toții ne amintim de rațiile de mâncare, de cozile interminabile la Alimentară, dar mai ales de salamurile din soia. Așa că, de exemplu, părinții noștri, teoretic, au mâncat mai multă carne după Revoluție decât înainte. Iar dacă comparăm consumul de carne din acea perioadă cu consumul de carne tot din acea perioadă de la americani, când epoca fast-food-urilor a ajuns la apogeu, se evidențează, din nou, faptul că noi, românii, nu suntem chiar așa de carnivori.
Mai mult, dacă mai mergem cu 30 de ani în urmă, adică pe vremea tinereților bunicilor noștri, putem constata că, de exemplu, bunicul meu, în perioada celui de-al doilea război mondial și imediat după, a consumat și mai puțină carne decât în perioada anilor 60-90. Îmi amintesc și acum cum ne spunea că terminarea războiului l-a găsit cu o nevastă, 3 copii, un sac de nuci și o scroafă fără purcei. Deci, până la prima fătare, mai mult nuci și mălai decât slană și cârnați.
Așa au fost vremurile, meatless, dar și grele, pe deasupra :). Și greutățile astea nu au fost zilnice, doar permanente :), timp de foarte multe generații. Așa că țăranul român, în special cel ardelean, despre el știu mai multe, mânca carne mai deloc. Dieta lui conținea proteină animală, dar aceasta venea în formă de ouă, lapte și brânză. Tabla de slană era sfântă și era un bun energizant în zilele lungi și grele de mers la coasă, sapă sau pădure.
Carnea se mânca rar, adică, de obicei, duminica, când pe o galiță se facea o supă, apoi carnea se scotea din zamă și pe ea se făcea un papricaș. Îndiferent cât de mare sau mică era găina, ea trebuia să ajungă întregii familii. Uneori, în perioadele postului, când munca era aspră și hrana puțină, românul nostru, bun creștin, dar cu foamea-n gât și biciul pe spinare, a găsit modalități gastronomice să fenteze postul, dar nu pe Cel de sus :). Așa că a început să mănânce melci, raci și scoici de râu, spurcăciuni, cum de altfel erau percepute ele. Spurcăciunile nu se găseau pe lista neagră a produselor din post și, pe deasupra, conțineau multe proteine. Așa că, românul nostru mânca escargot, dar nu a la francaise, ci mai degrabă tres rustique :). Nu-i bai, nu o să-i băgăm de vină acuma omului, doar nu suntem la Masterchef.
Și ca să concluzionez mai academic, vă recomand cursul celor de la Stanford University numit: Stanford Introduction to Food and Health (îl găsiți pe platforma Coursera, gratis), unde ne este recomadat consumul moderat de carne, pentru că este important.
Chef Horia Șimon
Foto: RitaE /Pixabay
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Felia de Cluj – Producătorii locali, de la eroi la impostori [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2020/11/producatori-locali-piata-volanta-Cluj.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Felia de Cluj – Producătorii locali, de la eroi la impostori [AUDIO]")
Lucrez cu și pentru producătorii locali de cel puțin 10 ani, cam de când mi s-a fixat în cap ideea că e mai bine cu ei decât cu...
Felia asta m-a prins în vria pachetelor de sărbători și cu vreo 15 kg de cârnați în afumătoare. Tot săptămâna asta am mai făcut jumări,...
Pentru că am crescut în partea Transilvaniei cu o puternică influență ungurească, pentru mine e numai normal să mănânc preparate care au în...
La cererea ascultătorilor și cititorilor noștri, l-am rugat pe chef Horia Șimon să ne gătească oareșce mâncare de post 🙂 , asta pentru...