Epopeea Spitalului Regional de Urgenţă al Clujului

Epopeea Spitalului Regional de Urgenţă al Clujului a început în 1993, când directoarea de atunci a Direcţiei Sanitare, dr. Silvia Albu, a obţinut aprobarea şi fondurile necesare construirii unei mari unităţi în zona “Colina”, de la capătul cartierului Mănăştur.

Lucrările au demarat în 1994 şi s-au cheltuit cca 4 milioane de dolari, la valoarea de atunci. Din păcate, în 1996, după venirea la putere a CDR, unul dintre cei 15.000 de specialişti ai preşedintelui Constantinescu a decis că proiectul spitalului de la Cluj are circuitele interne prea încâlcite şi holurile prea strâmte. Soluţia aleasă? Abandonarea investiţiei!

De atunci, locul a devenit un focar de infecţie, propriu-zisă şi socială.

S-a propus ca acolo să fie construit un ansamblu arhitectonic dedicat Conservatorului, Liceului de Muzică şi Filarmonicii, dar, deocamdată, singurii “solişti” care se produc în zonă sunt ciorile.

În anul 2006, pe baza unor promisiuni făcute la admiterea României în structurile euroatlantice, au fost iniţiate studii pentru 28 de spitale de urgenţă, dintre care 8 regionale.

Argumentul-cheie? Costurile şi cheltuielile unui spital nou sunt mai mici cu 40% decât în cele actuale.

La Cluj s-a lansat, imediat, o veritabilă cursă, deloc dezinteresată, privind amplasamentul: că e mai bine să fie la Cîmpeneşti, ba nu, mai bine la Floreşti. Unii au propus locul iniţial, de la capătul Mănăşturului.

Din păcate, după 13 ani de amânări şi tradiţionalul ping-pong cu vinovăţiile, sunt pregătite doar 3 spitale regionale de urgenţă, la Cluj, Craiova şi Iaşi, care nu vor fi gata prea curând, deşi e vorba să fie construite şi dotate cu bani europeni.

Ce spunea în primăvară fostul comisar pentru Dezvoltare al CE, Corina Creţu:

Eu am negociat, împreună cu Guvernul României, în 2015, Programul Operaţional Regional, care prevedea construirea a 3 spitale regionale la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, cu 300 de milioane de Euro pentru fiecare spital în parte. Deocamdată s-au cheltuit 1,8 milioane de Euro pentru toate cele 3 spitale, pe studii de fezabilitate. Intre timp, dânşii au venit cu ideea unor spitale foarte mari, iar proiectul ajunge la 1,2 miliarde.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj, Petru Suşcă, poate cel mult să regrete:

Spitalul regional la Cluj este foarte necesar a fi realizat, cât mai repede cu putinţă. Astăzi, noi funcţionăm în peste 30 de clădiri, mare parte dintre ele fiind construite între anii 1896-1904.

Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, Laszlo Attila, aşează bomboana pe colivă: 

În exerciţiul acesta financiar au fost alocate 150 milioane de Euro pentru cele 3 spitale regionale, dar studiile de fezabilitate actualizate arată că ne putem aştepta la costuri de peste 500 milioane de Euro pentru fiecare spital. Aceste sume vor fi solicitate în viitorul exerciţiu financiar, 2021-2017. Lucrările nu pot fi realizate cu sumele care ne stau acum la dispoziţie, motiv pentru care Guvernul a decis să suporte studiile de fezabilitate, proiectele şi tot ce înseamnă pregătirea construcţiilor care vor începe în următorul exerciţiu financiar.

Problema este că 7 din 10 spitale româneşti sunt construite înainte de 1900, majoritatea în sistem pavilionar, ceea ce îngreunează actul medical şi creşte costurile de administrare.

O veste parţial bună ne-a dat zilele trecute ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu.

Partea bună este că – într-un sfârşit! – s-a terminat epopeea documentaţiei tehnice şi a aprobărilor, care se vor finaliza cu trimiterea hârtiilor la Bruxelles, cel târziu în octombrie. Spitalul va costa, de la betoane la aparatură, cca 500 milioane de Euro.

Partea proastă e că şantierul va fi lansat cel mai probabil în anul 2021, iar lucrările vor dura ani buni.

Optimiştii spun că ardelenii vor beneficia de serviciile marii unităţi sanitare (849 de paturi, 19 săli de operaţie şi un heliport) din 2025, iar pesimiştii că e mai bine să ne gândim la anul 2030.

Oricum, faţă de ce există în prezent, chiar şi 2030 pare un vis frumos.

Articol editat de Carmen Sas, 14 septembrie 2019, 06:00 / actualizat: 16 septembrie 2019, 14:32

Epopeea Spitalului Regional de Urgenţă al Clujului a început în 1993, când directoarea de atunci a Direcţiei Sanitare, dr. Silvia Albu, a obţinut aprobarea şi fondurile necesare construirii unei mari unităţi în zona “Colina”, de la capătul cartierului Mănăştur.

Lucrările au demarat în 1994 şi s-au cheltuit cca 4 milioane de dolari, la valoarea de atunci. Din păcate, în 1996, după venirea la putere a CDR, unul dintre cei 15.000 de specialişti ai preşedintelui Constantinescu a decis că proiectul spitalului de la Cluj are circuitele interne prea încâlcite şi holurile prea strâmte. Soluţia aleasă? Abandonarea investiţiei!

De atunci, locul a devenit un focar de infecţie, propriu-zisă şi socială.

S-a propus ca acolo să fie construit un ansamblu arhitectonic dedicat Conservatorului, Liceului de Muzică şi Filarmonicii, dar, deocamdată, singurii “solişti” care se produc în zonă sunt ciorile.

În anul 2006, pe baza unor promisiuni făcute la admiterea României în structurile euroatlantice, au fost iniţiate studii pentru 28 de spitale de urgenţă, dintre care 8 regionale.

Argumentul-cheie? Costurile şi cheltuielile unui spital nou sunt mai mici cu 40% decât în cele actuale.

La Cluj s-a lansat, imediat, o veritabilă cursă, deloc dezinteresată, privind amplasamentul: că e mai bine să fie la Cîmpeneşti, ba nu, mai bine la Floreşti. Unii au propus locul iniţial, de la capătul Mănăşturului.

Din păcate, după 13 ani de amânări şi tradiţionalul ping-pong cu vinovăţiile, sunt pregătite doar 3 spitale regionale de urgenţă, la Cluj, Craiova şi Iaşi, care nu vor fi gata prea curând, deşi e vorba să fie construite şi dotate cu bani europeni.

Ce spunea în primăvară fostul comisar pentru Dezvoltare al CE, Corina Creţu:

Eu am negociat, împreună cu Guvernul României, în 2015, Programul Operaţional Regional, care prevedea construirea a 3 spitale regionale la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, cu 300 de milioane de Euro pentru fiecare spital în parte. Deocamdată s-au cheltuit 1,8 milioane de Euro pentru toate cele 3 spitale, pe studii de fezabilitate. Intre timp, dânşii au venit cu ideea unor spitale foarte mari, iar proiectul ajunge la 1,2 miliarde.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj, Petru Suşcă, poate cel mult să regrete:

Spitalul regional la Cluj este foarte necesar a fi realizat, cât mai repede cu putinţă. Astăzi, noi funcţionăm în peste 30 de clădiri, mare parte dintre ele fiind construite între anii 1896-1904.

Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, Laszlo Attila, aşează bomboana pe colivă: 

În exerciţiul acesta financiar au fost alocate 150 milioane de Euro pentru cele 3 spitale regionale, dar studiile de fezabilitate actualizate arată că ne putem aştepta la costuri de peste 500 milioane de Euro pentru fiecare spital. Aceste sume vor fi solicitate în viitorul exerciţiu financiar, 2021-2017. Lucrările nu pot fi realizate cu sumele care ne stau acum la dispoziţie, motiv pentru care Guvernul a decis să suporte studiile de fezabilitate, proiectele şi tot ce înseamnă pregătirea construcţiilor care vor începe în următorul exerciţiu financiar.

Problema este că 7 din 10 spitale româneşti sunt construite înainte de 1900, majoritatea în sistem pavilionar, ceea ce îngreunează actul medical şi creşte costurile de administrare.

O veste parţial bună ne-a dat zilele trecute ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu.

Partea bună este că – într-un sfârşit! – s-a terminat epopeea documentaţiei tehnice şi a aprobărilor, care se vor finaliza cu trimiterea hârtiilor la Bruxelles, cel târziu în octombrie. Spitalul va costa, de la betoane la aparatură, cca 500 milioane de Euro.

Partea proastă e că şantierul va fi lansat cel mai probabil în anul 2021, iar lucrările vor dura ani buni.

Optimiştii spun că ardelenii vor beneficia de serviciile marii unităţi sanitare (849 de paturi, 19 săli de operaţie şi un heliport) din 2025, iar pesimiştii că e mai bine să ne gândim la anul 2030.

Oricum, faţă de ce există în prezent, chiar şi 2030 pare un vis frumos.