Excesul de antibiotice naşte monştri

Organizatia Mondială a Sănătăţii anunţă că principalul pericol cu care se va confrunta omenirea în viitor este rezistenţa la antibiotice.

Articol editat de Andrei Cretoiu, 12 iunie 2016, 06:00

În prezent din acest motiv în Uniunea Europeană se înregistrează 25 de mii de decese anual, iar la nivel global 700 de mii, însă se estimează că în anul 2050 numărul deceselor va ajunge la 10 milioane pe an.

Un sondaj realizat de OMS relevă faptul că trei sferturi dintre persoanele interogate cred că rezistența la antibiotice apare atunci când organismul devine rezistent la antibiotice.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel, spune Mihaela Lupşe, medic primar boli infecţioase şi conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj.

Rezistenţa la antibiotice nu înseamnă că noi am devenit rezistenţi la antibiotice. De fapt, microbii care determină infecţiile au devenit rezistenţi la antibioticele uzuale. Adică s-au întâlnit de atâtea ori cu antibioticele uzuale încât au reuşit să-şi creeze mecanisme de apărare. Din acest motiv, suntem nevoiţi să folosim antibiotice din ce în ce mai puternice şi foarte scumpe. Însă microbii la un moment dat vor deveni rezistenţi şi la acestea şi ne vom afla la un moment dat în situaţia în care nu vom mai avea cu ce să tratăm infecţiile. (Mihaela Lupșe)

România se află pe un loc fruntaş în Europa la abuzul de antibiotice şi asta nu din cauză că am fi mai bolnavi decât alţii, spune medicul Mihaela Lupse:

Statisticile care s-au făcut atât în ambulator cât şi în spitale arată că în România se consumă foarte multe antibiotice, chiar dacă nu avem o prescriere medicală. Copiii primesc foarte multe antibiotice pentru orice fel de infecţie respiratorie. Însă de cele mai multe ori acestea sunt infecţii virale, care nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Virusurile sunt microorganisme care nu sunt distruse de antibiotice. Cu sau fără antibiotic, copilul tot şapte zile va fi bolnav.

Al doilea punct nevralgic îl constituie consumul de antibiotice după ureche, fără recomandare de la medic. Avem semnale că multe farmacii eliberează antibiotice fără reţetă, deşi acest lucru nu este permis de lege.(Mihaela Lupșe)

Cea mai gravă problemă este că toate aceste substanţe ajung până la urmă în mediul înconjurător. Institutul de cercetări biologice lucrează de anul trecut la un ghid care să arate în ce măsură antibioticele au ajuns să polueze mediul şi să ducă la apariţia unor bacterii rezistente, spune biologul Cristian Coman:

Lucrăm la elaborarea Ghidului metodologic de monitorizare a poluării cu antibiotice şi rezistenţei la antibiotice în mediul înconjurător, în colaborare cu Ministerul Mediului şi ne-am propus să adunăm acele date şi să le prezentăm autorităţilor, iar lucrurile nu stau foarte bine. Noi ne-am uitat la ape de suprafaţă, pânză freatică, apele uzate din spitale, staţii de epurare, iar acestea conţin o serie întreagă de antibiotice, gene de rezistenţă la antibiotice şi bacterii cu rezistenţă multiplă la antibiotice. Ele devin factori poluatori pur şi simplu şi pot influenţa diferite procese în organismul nostru. Această rezistenţă poate fi foarte uşor transferată la bacterii patogene care ne pot îmbolnăvi grav, pe noi sau animalele. Şi pentru care nu va mai exista tratament. (Cristian Coman)

În natură totul se leagă, iar echilibrul odată stricat este foarte greu să-l refaci. Atunci când ne gândim la antibiotice nu trebuie să avem în vedere doar medicamentul pe care îl cumpărăm de la farmacie. Consumul antibioticelor în marile ferme de creştere a animalelor este o problemă mult mai gravă.

L-am întrebat pe Ioan Oleleu, de la Direcția sanitar veterinară şi pentru siguranţa alimentelor care sunt prevederile legale în privinţa administrării antibioticelor în fermele de animale:

Consumul de antibiotice în fermele de animale de la nivelul judeţului Cluj este monitorizat, dezideratul principal este acela de a verifica timpii de aşteptare atunci când se folosesc antibiotice. De asemenea, se supraveghează şi circulaţia produselor medicinale de uz veterinar şi inclusiv a antibioticelor. Adică, eliberarea acestor produse trebuie să se facă doar la recomandarea veterinarilor. (Ioan Oleleu)

Deşi există probiotice care conţin antibiotice şi care sunt factor de creştere a masei musculare, Ioan Oleleu spune că acestea sunt prea scumpe pentru crescătorii români şi în judeţul Cluj nu se folosesc.

Nu se folosesc în prezent, dar sperăm ca pe viitor crescătorii să devină conştienţi că folosirea excesivă a antibioticelor la animalele din ferme ajunge până la urmă în farfuriile şi în organismele tuturor, consumatori sau patroni.

Păstrarea eficienţei antibioticelor este responsabilitatea fiecăruia. Utilizarea lor cu măsură poate contribui la împiedicarea dezvoltării de bacterii rezistente şi poate păstra eficienţa medicamentelor în folosul generaţiilor următoare.

Doina Borgovan

Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.