Restaurare și restaurare de monumente în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” | FOTO

Banii sunt incluşi în programul de finanţare: „Timbrul Monumentelor Istorice”.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 noiembrie 2024, 12:41 / actualizat: 14 noiembrie 2024, 13:10

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este beneficiarul unei finanțări nerambursabile pentru un proiect de restaurare a 12 obiective turistice și un altul de întoarcere în timp prin animarea unor gospodarii și clădiri din cadrul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”. Banii sunt incluşi în programul de finanţare: „Timbrul Monumentelor Istorice” al Institutului Național al Patrimoniului, iar proiectele se vor derula pe parcursul anului 2025.

Proiectul de reabilitare a monumentelor etnografice din parcul etnografic clujean este o inițiativă culturală și de patrimoniu care își propune să protejeze, să conserve și să promoveze patrimoniul cultural al României. Această restaurare nu vizează doar menținerea integrității fizice a unor construcții valoroase, ci și revitalizarea lor, ca parte a unei strategii mai ample de educație culturală și turism. Prin acest proiect, județul Cluj își consolidează poziția de lider în conservarea și promovarea patrimoniului cultural în Transilvania, atrăgând atenția asupra importanței protejării valorilor monumentelor, în întreaga regiune.

Prin programul de finanţare: „Timbrul Monumentelor Istorice” al Institutului Național al Patrimoniului, Muzeul Etnografic al Transilvaniei beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 2.276.459 lei care include şi Proiectul ”Vivanții: Anotimpurile”, prin care se doreşte punerea în valoare a patrimoniului existent în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Astfel se va contribui la întărirea identității naționale prin menținerea vie a tradițiilor și obiceiurilor care au definit comunitățile românești de-a lungul secolelor.

Spațiul Parcului Etnografic, unul generos, va fi locul pentru desfășurare, iar curțile caselor, biserica, ulițele și alte spații vor fi “umplute” cu activități care să spună poveştile de demult, declară Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei:

Proiectul ”Vivanții: Anotimpurile” își propune să pună în valoare patrimoniul Parcului Etnografic Naţional ”Romulus Vuia”, animându-l prin crearea unor evenimente: scenete, spectacole de reenactment, dansuri şi happeninguri în care să se îmbine elementul uman, textul, muzica, povestea, gastronomia, costumul, tradiția şi sărbătoarea şi care să reflecte trecerea timpului prin datini şi tradiții în satul transilvănean.

În cadrul proiectului ”Vivanții: Anotimpurile” vor fi alese patru momente principale de-a lungul anului, importante în tradiţia Transilvăneană şi în care se vor desfășura patru evenimente mari, fiecare concentrând obiceiuri ale anotimpului respectiv. Spațiul pentru desfăşurarea evenimentelor va fi Etnografic Naţional ”Romulus Vuia”, din Hoia.

Atât Proiectul de reabilitare a monumentelor etnografice, cât și cel de animare a obiectivelor din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca vor fi derulate pe parcursul anului 2025.

De asemenea, în proiectul de finanţare nerambursabilă derulat cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului sunt prevăzute fonduri şi pentru extinderea sistemului de supraveghere video a muzeului în aer liber, care pe lângă faptul că va permite o mai bună protejare a patrimoniului, va asigura un climat de siguranţă sporită. Totodată, o bună monitorizare video a perimetrului parcului etnografic clujean va permite gestionarea eficientă a fluxului de vizitatori, facilitând o experiență mai plăcută pentru toți. Şi este vorba şi despre extinderea instalației electrice atât de necesară pentru funcţionarea Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.

Obiective incluse în proiectul de restaurare:

1. Dugeana de joc Ilva Mică (Jud. Bistrița-Năsăud) – Construită în jurul anului 1930, dugeana reprezintă un important element de patrimoniu cultural. Ilustrează evoluția vieții sociale din zona Năsăud în perioada interbelică. Restaurarea va asigura conservarea caracterului original al construcției.

2. Gospodăria Cămârzana (Jud. Satu Mare) – Datând din 1725, gospodăria reprezintă o mărturie unică a arhitecturii tradiționale din Țara Oașului. Restaurarea sa va proteja integritatea structurală și va reconstitui elementele originale care nu au putut fi recuperate, precum grosii din stejar.

3. Gospodăria Bedeciu (Jud. Cluj) – Acoperișurile din paie ale celor trei construcții din această gospodărie prezintă deteriorări semnificative. Înlocuirea acestora în tehnică tradițională este esențială pentru prevenirea degradării construcțiilor și pentru menținerea autentică a aspectului arhitectural.

4. Gospodăria Maramureș (Jud. Maramureș) – Cu o structură specifică zonelor agro-pastorale și o vechime de peste două secole, gospodăria ilustrează arhitectura spectaculoasă a regiunii Maramureș. Restaurarea este vitală pentru protejarea atât a clădirilor, cât și a obiectelor expuse în interiorul lor.

5. Joagărul Botiza (Jud. Maramureș) – Această instalație tehnică reprezintă o etapă importantă în evoluția tehnologiilor de prelucrare a lemnului în mediul rural.

6. Piua Gladna (Jud. Timiș) – Datând din secolul al XIX-lea, piua este o piesă remarcabilă care exemplifică ingeniozitatea tehnică a țăranilor în prelucrarea lânii.

7. Rotăria Ieud (Jud. Maramureș) -Atelierul de rotărie de la Ieud reflectă măiestria artizanală din Maramureșul Istoric.

8. Fierăria Rimetea (Jud. Alba) – Fierăria din Rimetea este un exemplu de tehnologie semi-industrială rurală din secolul al XIX-lea.

9. Șura și Piua de ulei din Herepia (Jud. Hunedoara) – Restaurarea șurii și a instalațiilor tehnice adăpostite în ea este esențială pentru conservarea tehnologiilor tradiționale de obținere a uleiului.

10. Anexe Gospodărie Telciu (Jud. Bistrița-Năsăud) – Șura complexă din Telciu, reprezentativă pentru arhitectura rurală din zona Năsăudului, necesită restaurare pentru a preveni degradarea.

11. Anexe Gospodărie Mărișel (Jud. Cluj) – Anexele incluzând șoprul și batoza manuală, oferă o perspectivă asupra specificului ocupațional și arhitectural al Munților Apuseni.

12. Gospodăria din Geaca, județul Cluj, este reprezentativă pentru o subzonă etnografică renumită prin utilizarea stufului din resursele locale pentru realizarea învelitorilor caselor și anexelor gospodărești.

Alina Nechita

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.