Ascultă Radio România Cluj Live

Lângă ape, prin pădure, de Rusalii nu umblăm | VIDEO

Există câteva tradiţii interesante legate de această celebrare.

Lângă ape, prin pădure, de Rusalii nu umblăm | VIDEO
Foto: Foto: Joe/ Pixabay

Articol editat de cristina.rusu, 23 iunie 2024, 00:00

Una din cele mai vechi sărbători creştine este Duminica Cincizecimii, când Sfântul Duh a pogorât asupra ucenicilor sub formă de limbi de foc, aceştia devenind capabili să răspândească în lume cuvântul Domnului pe limba celor cărora le propovăduiau.

 

La cele dintâi Rusalii, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit nucleul Bisericii de mai târziu.

Există câteva tradiţii interesante legate de această celebrare.

Care sunt acestea, vom afla de la Maria Golban-Şomlea, specialist în comunicare interculturală:

Andrea Nagy: De Rusalii sunt locuri în care nu umblăm, pentru că ne pasc anumite pericole. Care sunt locurile acelea şi de ce trebuie să le evităm?

 

Maria Golban-Şomlea: Pe lângă ape nu este indicat să umblăm. Rusaliile sunt considerate zâne rele ale apelor, care iau minţile oamenilor, de aceea în această zi nu e bine să te scalzi pentru că se spune că ai putea să te îneci.

Andrea Nagy: De ce sunt rele rusaliile, ce vor?

 

Maria Golban-Şomlea: Sunt iele, adică spirite ale morţilor care au ieşit din morminte în Joia Mare şi nu ar mai vrea să se întoarcă. Ele caută locuri oarecum ascunse, de aceea nu e bine ca oamenii să umble prin păduri, pe marginea apelor, pentru că ielele ar putea să le pocească minţile. Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai vechi sărbători creştine: în prima zi prăznuim pogorârea Sfântului Duh peste apostoli, iar în a doua zi Sfânta Treime, ocazie cu care se şi încheie ciclul pascal format din Înviere, Înălţare şi pogorârea Sfântului Duh.

Andrea Nagy: Cum credeţi totuşi că s-a produs această asociere? Adică în momentul în care tradiţia vine cu o asociere negativă pentru o perioadă a anului, acest lucru are o explicaţie fizică. De exemplu Sfântul Ilie corespunde unei perioade în care incendiile erau mai frecvente.

Înstruţatul boului și Păpălugăra

 

Maria Golban-Şomlea: Alături de latura aceasta negativă a ielelor există şi ritualuri apotropaice, care au ca scop protejarea familiei şi a casei. Toate obiceiurile din această perioadă sunt exact pentru acest lucru: purtarea la brâu de către femei a frunzelor de pelin, punerea la geamuri şi uşi a usturoiului, ducerea crengilor de nuc şi de tei pentru a fi sfinţite şi apoi punerea lor la icoane este exact în acest scop, de protejare a gospodăriei.

Apoi există obiceiuri mai dezvoltate ca să spun aşa, cum ar fi aici, în zona noastră, înstruţatul boului sau păpălugăra, în componenţa cărora găsim elemente care ne duc cu gândul că au apărut tocmai pentru a-i proteja pe cei care le practică şi pe cei pentru care se practică.

Înstruţatul boului este un obicei cu origine pastorală agrară, influenţată, fără îndoială, de cultul solar, care simbolizează fecunditatea şi fertilitatea. Se alege un bou dintr-o gospodărie, pe care tinerii – fete şi feciori – îl împodobesc cu frunze verzi, cu flori, cu panglici colorate. Apoi, după sfinţirea acestuia de către preotul satului, boul este eliberat, iar o fată fecioară trebuie să-l prindă şi să-l stăpânească. Potrivit tradiţiei, fata care va reuşi acest lucru se va mărita în mai puţin de un an.

Păpălugăra este un alt obicei din jud. Cluj: eu l-am întâlnit la Şoimeni, în comuna Vultureni. De dimineaţă bună se aleg 2 feciori, de o morală desăvârşită să spun aşa. Aceştia merg în pădure şi se maschează complet de către tovarăşii lor, astfel încât să nu fie recunoscuţi de către săteni. Măştile reprezintă o pereche, bărbat şi femeie, aspect evidenţiat de felul în care sunt realizate: bărbatului i se făceau 2 coarne, iar femeii un corn şi coadă. Feciorii merg dintr-un capăt în celălalt al satului, iar gospodinele ies şi-i udă, ceea ce trimite cu gândul, din nou, la fertilitate, la fecunditate.

Dansul călușarilor

Andrea Nagy: Interesant că aţi pomenit de măşti. Din câte ştiu şi căluşarii în Oltenia, care pornesc tot în perioada aceasta, au un joc care presupune anumite măşti, anumite roluri.

 

Maria Golban-Şomlea: Căluşarii au la origine un cult preistoric al calului. Ritualul desemnează o comunicare între cele două lumi, între cea de aici şi cea de dincolo, în care aceştia au menirea de a alunga, prin ameninţarea cu beţe, demonii şi duhurile rele. Sunt flăcăi care-şi doresc foarte mult să intre în aceste cete; ei se adună înainte cu o săptămână de Rusalii în afara satului, pe malul unei ape. Acolo, printr-un scenariu ritualic, ei depun un jurământ prin care se angajează să respecte anumite reguli şi condiţii impuse de ceată În perioada Rusaliilor. Prin acest jurământ ritualic, ei acceptă să trăiască sub semnul unui timp sacru pentru o săptămână sau chiar 9 zile, de la Înălţarea Domnului şi până la Rusalii.

Ceata este formată din 9 membri şi este condusă de un vătaf. Un personaj cu rol foarte important este negru de funingine şi împodobit cu frunze verzi, care se numeşte mutul. El îi pedepseşte pe cei care greşesc în timpul dansurilor căluşarilor. El nu are voie să vorbească pe întreaga perioadă a celor 9 zile. Căluşarii poartă un costum specific, acela pe care îl ştim şi astăzi la nivel de spectacol, cu zurgălăi la picioare şi în mână cu o bâtă.

 

 

Andrea Nagy: Timpul sacru pare să vină la pachet cu un spaţiu sacru, care nu se intersectează cu cel normal. Am înţeles că atât de puternic era tabuul, atât de deosebiţi erau căluşarii în această perioadă încât, dacă se încăierau cu o altă ceată şi săvârşeau vreo infracţiune, ei nu erau penalizaţi pentru faptele lor.

 

Maria Golban-Şomlea: Este o altă lume atunci; mai ales serile ei nu ies în comunitate, ci se adăpostesc sub streaşinile bisericilor tocmai pentru a fi apăraţi, ţinându-se cont că în acea vreme spaţiul este dominat de duhuri care le-ar putea face şi lor rău. Se spunea că oamenii bolnavi sunt vindecaţi dacă îi ating, existând şi acest scop taumaturgic al datinii; dar şi efecte fertilizatoare, pentru că femeile şi fetele umblau după ei să îi atingă, din credinţa de a nu rămâne sterpe.

Andrea Nagy: Mai sunt alte tradiţii pe care aţi dori să le amintiţi?

 

Maria Golban-Şomlea: În sâmbăta Rusaliilor au loc Moşii de Vară, o zi dedicată celor trecuţi în veşnicie, pentru care se fac cu această ocazie pomeni şi se dau daruri rituale.

 

 

 

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

 

Selecția Jazz in the Parc Competition jurizată de Radio Cluj
Reportaje vineri, 5 iulie 2024, 12:39

Selecția Jazz in the Parc Competition jurizată de Radio Cluj

Parcul Central din Cluj-Napoca se transformă în acest weekend într-un hub efervescent pentru jazz-ul contemporan. Jazz in the Parc Competition...

Selecția Jazz in the Parc Competition jurizată de Radio Cluj
Sunt din nou probleme pe Aeroportul Internațional “Avram Iancu”
Reportaje vineri, 28 iunie 2024, 13:28

Sunt din nou probleme pe Aeroportul Internațional “Avram Iancu”

Mai multe zboruri ale unor companii aviatice sunt întârziate cu ore bune sau au fost chiar anulate, iar, de cele mai multe ori, pasagerii află...

Sunt din nou probleme pe Aeroportul Internațional “Avram Iancu”
Servicii stomatologice gratuite pentru copii
Reportaje joi, 27 iunie 2024, 12:23

Servicii stomatologice gratuite pentru copii

Pentru copiii care locuiesc în Cluj-Napoca, o vizită la dentist nu necesită un efort prea mare. Situația e cu totul alta în mediul rural, unde,...

Servicii stomatologice gratuite pentru copii
Admiterea de vară la Universitatea Babeș-Bolyai
Reportaje joi, 27 iunie 2024, 11:16

Admiterea de vară la Universitatea Babeș-Bolyai

Pentru admiterea din această vară, UBB scoate la concurs peste 27.800 de locuri, pentru anul universitar 2024-2025, dintre care aproximativ 5.300...

Admiterea de vară la Universitatea Babeș-Bolyai
Reportaje marți, 25 iunie 2024, 14:00

Dorina Chiriac: ”Pe mine actoria m-a salvat. Recomand”

Actrița Dorina Chiriac, prezentă la TIFF la premiera filmului Moromeții 3, în care a jucat, a avut și o întâlnire foarte relaxată cu...

Dorina Chiriac: ”Pe mine actoria m-a salvat. Recomand”
Reportaje sâmbătă, 22 iunie 2024, 14:21

Dana Bunescu: ”Faptul că am ales să fac film m-a scutit de experiența exilului”

De la ”Un cartuș de Kent și un pachet de cafea” și ”Moartea domnului Lăzărescu”, primele producții românești regizate de Cristi Puiu...

Dana Bunescu: ”Faptul că am ales să fac film m-a scutit de experiența exilului”
Reportaje vineri, 21 iunie 2024, 17:32

Catrinel Dumitrescu, Premiul de Excelență la TIFF.23

Actrița Catrinel Dumitrescu, cunoscută pentru rolurile sale în film și teatru, va primi premiul de excelență la Gala de Închidere a celei de-a...

Catrinel Dumitrescu, Premiul de Excelență la TIFF.23
Reportaje vineri, 21 iunie 2024, 15:14

Interacțiunea prin muzică – metodă unică în România

Terapia prin muzică a fost acceptată drept intervenție utilă pentru persoanele cu autism de când a apărut în Anglia în anul 1950, iar în...

Interacțiunea prin muzică – metodă unică în România