Sesam deschide cartea: De ce este omătul alb?

Publicat în 06 dec. 2019

La rubrica noastră de recomandări de lectură pentru copii începem astăzi o colaborare care ne bucură foarte mult cu Bianca Mereuță, creatoarea comunității online ”Ce le citim copiilor”.

La mijlocul anului 2016 Bianca a deschis la ea acasă, în Florești, o bibliotecă pentru copiii și mămicile din vecinătate. Între timp, biblioteca a ajuns la peste 4.500 de titluri, românești și străine și organizează permanent activități cu intrare gratuită.

Iar comunitatea sa de pe Facebook are deja peste 95.000 de membri.

Bianca ne va recomanda lunar cărți pentru copii și va ”dezbate” titlurile propuse cu Doina Borgovan.

DB: Pentru că tot a nins și a venit iarna de la începutul lunii decembrie, eu cred că știi să ne răspunzi la o întrebare, Bianca. De ce este omătul alb?

Bianca Mereuță: Pentru că cineva i-a dăruit o culoare. Pentru că cineva a fost foarte generos. Pentru că doar o singură faptură a fost cea care a vrut să împărtășească culoarea cu el, cu omătul.

DB: Eu cred că tu știi toate aceste răspunsuri minunate pentru că ai citit o carte care se numește chiar așa: ”De ce este omătul alb”, scrisă de Heinz Janisch și cu ilustrații superbe semnate de Silke Leffler. Cartea a apărut anul acesta la editura Signatura.

De ce ar trebui să o citim și noi?

Bianca Mereuță: Pentru că în această carte, dincolo de zăpadă și de trăirile omătului care trece prin diverse stadii ale transformării ființei lui și ale acceptării modului negativ în care îi răspund cei cărora el le cere culoarea, vom găsi flori. Multe flori, chiar dacă suntem pe timp de iarnă și afară e zăpadă.

Practic, această carte expune o legendă, o legendă foarte veche, cea a omătului care mai demult era transparent și avea culoarea vântului. Iar el își dorea foarte mult să aibă o culoare. Și pornește prin lume într-o călătorie, cerându-le făpturilor pe care le întâlnește în drumul lui să împartă cu el culoarea lor.

Din păcate, fiecare floare la început e de acord să împartă culoarea sa cu omătul, după care însă se răzgândește.

O singură făptură, una cu care omătul este foarte bun prieten și care este prima floricică pe care noi o găsim primăvara după ce omătul pleacă de la noi, adică ghiocelul, e de acord să-și împartă culoarea cu prietenul său de gheață.

Este o poveste tare frumoasă despre generozitate, despre dăruire, despre felul în care știm să împărțim ce avem și știm să conviețuim alături de cei de lângă noi dăruindu-le.

Această prezentare necesită JavaScript.

DB: Pe de altă parte, poate fi și o poveste despre felul în care ar trebui să înveți să te accepți așa cum ești, fără să fie nevoie să schimbi ceva la tine?

Bianca Mereuță: Poate să fie, desigur!

DB: Atunci să lansăm o provocare către cititorii și ascultătorii noștri să descopere ei propria lor interpretare despre această poveste a culorii omătului.

Bianca Mereuță: Vă invit să o citiți și să vă bucurați atât de albul din finalul cărții și de puritatea relației dintre ghiocel și zăpadă, cât și de explozia de culoare de la începutul ei.

Bianca Mereuță

 

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.