Semnarea ACTA provoacă nemulţumiri în toată Europa
31.01.2012 17:13 autor: Mirona Pascu
Tag: drepturi de autor, ACTA, Uniunea Europeană, Parlamentul European, proteste
Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA) este unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului, cu atât mai mult cu cât negocierea sa a fost realizată foarte discret.
22 de state membre din Uniunea Europeană, inclusiv România, au semnat tratatul ACTA în 26 ianuarie, printr-un reprezentant la Tokyo, fără a publica ulterior vreun comunicat de presă sau un anunţ public. Pentru a intra în vigoare, acordul are nevoie de votul final al Parlamentului European, care va avea loc cel mai probabil în vara anului 2012.
Pe site-ul Consiliului European s-au publicat mai multe informaţii despre tratat, care prevede măsuri penale pentru cei care încalcă drepturile de autor în aproape toate domeniile, în special pe internet. Textul acordului însă este aproape în totalitate formulat cu expresii de specialitate şi lasă loc de interpretare.
CE a explicat că acordul nu va afecta schimbul de documente şi fişiere nepiratate între utilizatori şi nu va impune monitorizarea calculatoarelor sau a telefoanelor mobile, cum susţin cei care contestă acordul.
În 26 ianuarie, raportorul Parlamentului European în privinţa ACTA, francezul Kader Arif şi-a dat demisia, denunţând negocierile drept o "mascaradă", informează Mediafax. "Condamn întregul proces care a condus la semnarea acestui acord, şi anume lipsa consultării societăţii civile, lipsa transparenţei încă de la începutul negocierilor, întârzieri repetate ale semnării textului fără nicio explicaţie, respingerea recomandărilor Parlamentului aşa cum au fost formulate într-o serie de rezoluţii", a spus Arif, motivându-şi demisia.
<iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/N8Xg_C2YmG0" frameborder="0" allowfullscreen=""></iframe>
Între timp, mai multe organizaţii şi persoane publice condamnă semnarea tratatului fără vreo dezbatere publică. Cea mai cunoscută organizaţie este Anonymous, o comunitate de utilizatori avansaţi ai sistemului informatic şi hackeri din întreaga lume, protejaţi de anonimat. Ei au postat diverse avertizări în legătură cu ACTA, dar au şi realizat mai multe atacuri informatice. În semn de protest faţă de tratat, ei au atacat mai multe site-uri, printre care şi ale premierului şi Parlamentului polonez, în luna ianuarie a acestui an.

Drept replică, mai mulţi parlamentari polonezi s-au prezentat la o şedinţă din Parlament cu măşti ale lui Guy Fawkes, simbolul neoficial al grupării Anonymous. Astfel, ei s-au alăturat protestului împotriva proiectului ACTA.
În 11 februarie se va protesta în mai multe ţări din Europa: Bulgaria, Franţa, Germania, Marea Britanie, Suedia, Belgia. Şi în România sunt anunţate proteste, în toate oraşele mari din ţară. Mobilizarea pentru participarea la aceste mişcări de protest se face în mediul online, pe reţelele de socializare.
Știri similare
-
-
Românii şi bulgarii sunt cei mai prost plătiţi cetăţeni ai UE[>
-
România sprijină Serbia pentru aderarea în Uniunea Europeană[>
-

















