Moara de apă de la Bologa [AUDIO/FOTO]

La sat, viaţa e altfel: timpul parcă se scurge mai încet, iar dacă ai norocul să întâlneşti oamenii locului, vei fi fascinat de farmecul şi înţelepciunea poveştilor pe care numai ei ştiu să le istorisească.
La Bologa am întâlnit-o pe tanti Florica de la moară, pe numele ei Florica Geran. De la dânsa am aflat povestea morii de apă care de-a lungul anilor a ajutat la hrănirea multor generaţii:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 9 august 2020, 06:00 / actualizat: 9 august 2020, 8:33

Moara asta are mai mult de 200 de ani. Socrii mei de la părinţii lor au luat-o. Merge şi acum, doar trebuie să bag grăunţele şi pot să-i dau drumul. E aşa cum era de demult: cu 2 pietre puse peolaltă şi coşul. Mai avem şi măsurătorile, cu care măsuram: dica, jumătatea şi lităra. Sunt şi oalele în care făceam pită la cuptor. Atunci o fost lumea lume, nu acum!

Această prezentare necesită JavaScript.

Mai vine lumea să macine grânele?

Nu… acum toată lumea are mori la curent. Îşi macină fiecare acasă, nu mai vor să dea uium. Pe atunci când se măcina, de trăia soţul meu şi socrii mei, dădeam uium la stat viţei şi porci! Atunci era lumea altfel…mergeam la sapă, la fân, pe câmp… acum, pe lângă casă numai. Soţul meu avea 2 cai, el mergea cu cocia de aducea grăunţe şi măcina. Mergea la Brăişoru, Morlaca, Hodişu, la Huedin, pe la Bolic… La moară stăteau carele câte 2 zile şi 2 nopţi la rând. A fost greu, în acele vremuri, dar a fost cu mult mai bine ca acum. De 5 ani n-am mai dat drumul la moară.

Ce se întâmplă acum aici?

Spălăm covoarele la vâltoare, fără detergent, fără nimic. Le las cel puţin o jumătate de oră să le învârtă apa…

Cine vine la vâltoare cu covoarele?

Vine lumea din sat, dar vin şi de prin alte sate. Vin cu maşinile. Eu le arăt cum se face şi ei le spală. Covorul e foarte greu când îl scoţi din vâltoare, că e plin de apă. La vârsta pe care o am, nu prea mai pot să le ridic. Vin și turiști aproape în fiecare zi din toată țara să vadă moara și vâltoarea.

covoare-de-lana-moara-Bologa

Într-o cuvă mare, făcută din lemn, se pun covoarele care sunt învârtite mai apoi ca într-o maşină de spălat. Apa intră în această cuvă de lemn cu viteză şi formează un vârtej puternic, care generează astfel puterea pentru a învârti covoarele. Tradiţia vâltorii din Bologa se păstrează de câteva generaţii.

moara de la Bologa

Tinerii din ziua de azi nu mai lucrează cum am lucrat noi. Să se uite la noi cum am lucrat şi cum lucrăm. Doamne dă să nu le fie greu, dar vin vremuri… de-or vedea ei.
(Florica Geran)

Această prezentare necesită JavaScript.

Am plecat de la Bologa cu povestea lui tanti Florica în minte şi suflet, gândindu-mă că viaţa e trecătoare, dar sufletul este veşnic. Dovedeşte acest lucru sufletul satului care trăieşte încă prin generaţii, din suflet în suflet de om, găsindu-şi sălaş în inima şi mintea celor care îşi au rădăcinile în el.

Rodica Tulbure / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.