Porția de sănătate: Vitamina A. Ochi sănătoși și rezistență la infecții

În alimente se găsește sub formă de vitamina A, numită și retinol, prezentă doar în alimentele de proveniență animală și provitamina A, numită și caroten, aceasta găsindu-se atât în produsele animale cât și cele vegetale.

Articol editat de cristina.rusu, 30 mai 2020, 00:00 / actualizat: 31 mai 2020, 12:39

Vitamina A contribuie la păstrarea sănătății ochilor și la ameliorarea tulburărilor de vedere, crește rezistența organismului față de infecțiile căilor respiratorii și este un factor important în menținerea sănătății pielii, părului, danturii și gingiilor. De asemenea, participă și la biosinteza imunoglobulinelor, putem spune a anticorpilor, stimulează activitatea sistemului imunitar, preîntîmpină și ameliorează depigmentările cauzate de bolile ficatului sau de bătrânețe. Ajută în tratamentul acneii, al ridurilor superficiale și în afecțiuni ca impetigo, furunculoză, în arsuri și ulcere deschise, atunci când este folosită în uz extern. Este adjuvant în tratamentul emfizemului și hipertiroidismului.

Semnele clasice ale carenței de vitamina A sunt reducerea vederii pe timp de noapte, leziuni oculare, în special la nivelul conjunctivei sau corneei, afectarea altor țesuturi epiteliale.

Vitamina A reduce riscul apariției cancerului prin faptul că este implicată în procesul de diferențiere celulară, ceea ce justifică utilizarea sa în cazul bolilor maligne. Zincul reglează circuitul vitaminei A în celule.

Necesitățile de vitamina A se exprimă în retinol echivalenți, prescurtați RE. Aporturile recomandate sunt de 400 RE pentru sugari și copii mici, 600-800 RE pentru copii mari, 800-1000 RE pentru adulți.

Menționez că beta-carotenul este forma preferabilă a vitaminei A, deoarece are un potențial de toxicitate mai redus. În plus, beta-carotenul s-a dovedit a avea o acțiune preventivă împotriva anumitor forme de cancer, ajută la scăderea nivelului de colesterol și reduce semnificativ riscul îmbolnăvirilor de inimă.

Vitamina A se găsește în țesuturile animalelor, în unele grăsimi. Laptele conține vitamina A, iar untul este o sursă abundentă. Gălbenușul de ou conține o cantitate apreciabilă de vitamina A. Se depozitează în ficat și acest organ este o sursă foarte bogată. Uleiurile de ficat de pește conțin cantități mari de vitamina A. Pigmenții vegetali colorați, carotenii, pot fi transfomați în organism în vitamina A.

Surse naturale de vitamina A sunt: untura de pește, ficat, morcovi, legume de culoare galbenă și verde închis, ouă, lapte și produse lactate, fructe galbene, portocalii, roșii.

În cele mai multe cazuri, alimentele consumate conțin și substanțe poluante, nefiind ideale ca sursă de vitamine. În morcovi, de exemplu, se găsesc adesea cantități mai mari de cadmiu și nitrați decât beta-caroten, excepție făcând doar plantele cultivate ecologic. Din motivele menționate mai sus, este util un aport de beta-caroten pur din suplimente alimentare.

Vitamina A își exercită cel mai bine efectele în prezența vitaminelor B complex, D, E, în prezența calciului, fosforului și zincului. Vitamina A împiedică oxidarea vitaminei C. Dacă luați medicamente care reduc nivelul colesterolului, gradul de absorbție a vitaminei A se diminuează și probabil că aveți nevoie de suplimente.

O alimentație diversificată și un stil de viață sănătos asigură  un aport optim de nutrienți.

Vă doresc tinerețe fără bătrânețe și viață fără de boală!

Angelica Sebe, tehnician nutriționist

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.