Mihai Viteazu şi planul său de refacere a Daciei

Vine cu argumente rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, profesorul Ioan Aurel Pop, care şi-a dedicat ani buni de studiu pentru a înţelege ce s-a petrecut la prima unire a românilor sub acelaşi sceptru:

Articol editat de cristina.rusu, 11 octombrie 2019, 10:08

El a aplicat planul dacic. Asta nu înseamnă că a vrut să făurească o Românie, nici nu exista ideea modernă de Românie atunci. A vrut să formeze acest bloc puternic antiotoman, dar a ştiut că forţa lui va veni şi din faptul că majoritatea locuitorilor din acest spaţiu vorbeau aceeaşi limbă, aveau aceeaşi credinţă, aveau aceleaşi obiceiuri, poruncile puteau fi date în limba română pentru toţi şi în Ţara Românească, şi în Moldova, şi în Transilvania. În Transilvania a oficializat limba română. Nu a interzis limba latină, maghiară sau germană, dar a introdus limba română între limbile oficiale în stat. Când a strâns impozitele a împărţit Transilvania în judeţe (ea era împărţită în comitate, scaune, districte). Singurii preoţi, care aveau statut aproape iobăgesc, erau preoţii ortodocşi; el i-a ridicat la egalitate cu preoţii celorlalte confesiuni. A ridicat Mitropolia Transilvaniei la rang de mitropolie aşezată în capitală. A construit biserică ortodoxă lângă palatul princiar. A aşezat Biserica Transilvaniei sub oblăduirea Mitropoliei Ţării Româneşti. A numit boieri munteni în funcţii comune pentru Transilvania şi Ţara Românească. A numit în fruntea cetăţilor căpitani aduşi de el. Szamosközy István scrie foarte clar: „S-au ridicat la luptă românii când a intrat Mihai Viteazul cu oaste în Transilvania, mânaţi de încrederea că aveau în frunte un domn din neamul lor”.

Istoricul Vladimir Bogosavlievici consideră şi el că e prematur să vorbim la Mihai Viteazul de o conştiinţă naţională, care apare abia peste două secole, deşi actul primei uniri a constituit un puternic imbold pentru generaţia paşoptistă de mai târziu:

Pe Mihai în primul rând trebuie să-l privim din punctul de vedere al epocii moderne incipiente, deci trecere de la feudalism la epoca modernă. El s-a gândit în primul rând din punct de vedere feudal, a unui feudal cu mentalităţi comerciale. Avea conştiinţa de neam, ştia că vorbesc aceeaşi limbă, avea conştiinţă naţională, dar s-a gândit la planul dacic pentru că se gândea că va fi suveranul unei puteri care, gândeşte-te: în Evul Mediu şi în zorii modernităţii, trei ţări unite, cu suprafaţa de astăzi a României. Nu ştiu care ar fi fost istoria noastră – probabil cu totul alta – dacă porneam de atunci cu un stat feudal şi care s-ar fi dezvoltat. Numai că ghinionul nostru a fost că eram între marile puteri. Dar ideea lui Mihai, scoasă de către Bălcescu în contextul romantic, ideea unităţii, aceea contează. Că Mihai s-a gândit sau nu s-a gândit, asta are mai puţină importanţă; dar Bălcescu preia în epoca romantică iar asta a contat, eroul romantic.

Au fost şi istorici care l-au acuzat pe Mihai Viteazul că s-a înscăunat domn în toate cele trei ţări româneşti dintr-o ambiţie de putere, unii făcându-l chiar aventurier. Rectorul Ioan Aurel Pop crede însă – şi are dovezi în acest sens – că planul dacic adoptat de Mihai – şi urmărit cu tenacitate – dovedeşte un plan strategic mai degrabă decât o aventură de moment:

A făcut stema comună a celor trei ţări; îl pregătea pe fiul său, Nicolae Pătraşcu, să domnească peste toate cele trei ţări. Deci planul lui nu a fost unul de moment, de un an sau doi cât ţine lupta antiotomană. A fost un plan de durată. Nu întâmplător a fost numit de către unii străini drept principe sau rege al Daciei şi drept restitutor, adică unul care a refăcut Dacia. Iar pentru mine Mihai Viteazul este un om al epocii moderne şi pragmatic, pentru că a ştiut să intre în serviciul celor puternici, dar şi făuritor de idei şi de sentimente care au servit apoi poporului român în unitatea sa.

Prezenţa lui Mihai Viteazul în Transilvania, oricât de efemeră a fost ea, le-a reamintit românilor de aici că nu sunt singuri în faţa unei istorii vitrege şi că pot spera la o revenire alături de fraţii lor de peste Carpaţi în aceleaşi fruntarii, lucru care se va şi întâmpla peste câteva secole.

Ovidiu Moldovan / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.