A fost Cleopatra chiar atât de frumoasă?

Scriitorii şi poeţii, atât în Renaştere cât şi în romantism, erau înnebuniţi de povestea Cleopatrei. L-a fascinat chiar şi pe Shakespeare, care a transformat-o într-una din cele mai reprezentative figuri feminine ale sale. Unii chiar l-au criticat pe scriitorul englez, afirmând că regina egipteană înfăţişată în piesa lui de teatru se bucura prea mult de încălcarea legămintelor căsniciei. Nu îl putem însă învinui pe Shakespeare pentru imaginea Cleopatrei din ziua de azi, la fel cum nu o putem învinui nici pe Elizabeth Taylor, cu ochii ei machiaţi cu violet, care i-a interpretat rolul în producţia cinematografică. Imaginea de femeie frumoasă a Cleopatrei a fost stabilită încă din Antichitate, chiar dacă istoricii sunt de părere că adevărul nu era chiar acesta.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 27 iulie 2019, 06:00 / actualizat: 31 iulie 2019, 12:12

Ultima regină a egiptenilor s-a născut în Dinastia Ptolemeică, în anul 69 înaintea erei noastre. Părinţii ei s-ar putea să fi fost frate şi soră, având în vedere că familiile domnitoare ale vechiului Egipt preferau acest gen de căsătorii între rude. Cleopatra era a treia fiică a tatălui ei, iar numele ei însemna cea iubită de tată. A primit cea mai bună educaţie posibilă şi era considerată ca fiind cultă şi inteligentă, dar a simţit de timpuriu instinctul caracteristic al familiei ei care-i spunea să-şi ucidă rudele, înainte să fie ea însăşi ucisă de acestea. Corupţia din regat făcea ca lupta pentru putere să fie acerbă: Cleopatra nu avea nici 11 ani când sora ei şi-a detronat tatăl şi a acaparat conducerea ţării. Bucuria noii regine a fost însă de scurtă durată: tatăl a recâştigat tronul şi şi-a executat fiica, aşa a avansat Cleopatra în ordinea moştenitorilor tronului. A ajuns la conducerea regatului la vârsta de 18 ani, împreună cu fratele ei.

Tinerei regine nici prin gând nu-i trecea să împartă puterea. Femeile din dinastia Ptolemeică erau conştiente de valoarea lor şi nu se dădeau înapoi de la nimic pentru a acapara ce li se cuvenea. De altfel, istoricilor le-a creat probleme alcătuirea unei biografii a Cleopatrei, având în vedere că cele mai multe femei din această familie purtau numele de Berenice, Cleopatra ori Arsinoe. Erau mai uşor de identificat după cruzimile pe care le săvârşeau decât după numele lor: căci diversele Arsinoe, Cleopatre şi Berenice de regulă şi-au otrăvit soţii, şi-au ucis fraţii şi au făcut un tabu din rostirea numelui mamelor lor. Nici această Cleopatra nu a fost diferită: chiar dacă domnea împreună cu fratele ei, nu-i cerea părerea niciodată, îi omitea numele din acte şi imaginea de pe moneda regală. Vorbind de monedă, tocmai aceasta este motivul pentru care istoricii sunt de părere că regina ce se scălda, chipurile, în lapte şi miere trebuie să fi fost mai degrabă o doamnă destul de urâtă, cu un nas mare şi încovoiat, bărbie subţire şi ochi înfundaţi în orbite. Ideea este o lovitură pentru imaginea Cleopatrei înfăţişată de Hollywood, dar reconstituirea computerizată a statuilor ce o prezentau arată de asemenea o femeie cu un aspect nu prea favorabil.

“Nu avem motive să credem că portretele de pe monede nu erau fidele”, a spus Kevin Butcher, profesor de istorie al universităţii Warwick. “Artiştii acelei vremi preferau o abordare cât mai realistă şi nu simţeau nevoia să ascundă trăsăturile mai defavorabile.”

Nici îmbrăcămintea Cleopatrei nu era chiar atât de extravagantă: portretele şi statuile o arată îmbrăcată destul de modest. Fascinaţia reginei egiptene asupra bărbaţilor e explicată printr-un soi de frumuseţe idealizată, dar a fost vorba probabil doar de faptul că inteligenta şi talentata Cleopatra s-a priceput să-i facă pe oameni să se simtă în centrul atenţiei.

Sursă: Origo.hu

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.