Destinul istoric al Tășnadului
În acest an se împlinesc trei decenii de la primele cercetări arheologice din situl neolitic de la Tășnad, realizate de muzeograful Neța Iercoșan, iar expoziția ilustrează rezultatele celor 30 de ani de cercetări arheologice.
Aceste cercetări au modificat radical imaginea actuală despre istoria veche a Tășnadului. Toate descoperirile se concentrează în zona ștrandului termal, unde, datorită numeroaselor lucrări edilitare prilejuite de dezvoltarea stațiunii, au fost efectuate săpături arheologice de salvare, începând cu anul 2001. Cele mai vechi urme de locuire de pe teritoriul Tășnadului datează din neoliticul timpuriu, între anii 5300-5000 înainte de Hristos, așadar cu peste 7000 de ani în urmă. Locuirea a continuat cu întreruperi, în neoliticul mijlociu, epoca cuprului, epoca târzie a bronzului, epoca romană și cea medievală timpurie. Însă, faima internațională a sitului arheologic de la Tășnad se datorează așezării din neoliticul timpuriu, când, pe la 5300 î.Hr., populații cunoscute sub numele convențional cultura Starcevo-Criș, au adus în nord-vestul României de azi cultivarea plantelor, creșterea animalelor, ceramica, piatra șlefuită, locuințele solide și trainice, așezările sedentare. Importantele descoperiri din neoliticul timpuriu făcute de-a lungul anilor în urma săpăturilor de salvare, au determinat o echipă de la Universitatea din Londra, să înceapă noi cercetări aprofundate în sit, începând cu anul 2012. Cele opt campanii de săpături comune româno-britanice -între anii 2012-2019 – au dus la noi descoperiri extrem de interesante pentru înțelegerea vieții primilor agricultori din zonă, prezentate în premieră cu ocazia expoziției.
Articol editat de , 19 iulie 2019, 14:50
Stela Tudor
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
