„În 2019 vreau să urc pe un vârf din Himalaya care nu a mai fost urcat de nimeni!”

Articol editat de Carmen Sas, 16 februarie 2019, 06:00 / actualizat: 16 februarie 2019, 8:58

Un alpinist clujean vrea sa  uneasca toti ghizii montani si asociatiile de expediţii montane din  România, într-o singură asociaţie care să promoveze şi să susţină mult mai bine comunitatea alpină din ţara noastră.

Radu Albu a început să practice alpinismul şi expediţiile montane de altitudine în urmă cu doar 4 ani, după ce a renunţat la o carieră în afaceri şi în consultanță politică. Anul acesta pregăteşte şi o premieră pentru alpinismul românesc.

Dan Izvoreanu: Când ai început să practici turele montane şi alpinismul?

Radu Albu: Merg din copilărie pe munţi, deşi am făcut asta într-un mod amator. M-am născut în Mediaş, foarte aproape de Făgăraş. Pentru prima dată am fost pe munte la vârsta de 12 ani, cu bunicul meu. Au fost mulţi ani în care am frecventat muntele mai rar, până în urmă cu 4 ani de zile, moment în care am decis că vreau să mă implic mai activ în ceea ce înseamnă mersul meu pe munte. Ulterior am luat decizia de a deveni ghid montan, astfel m-am implicat şi mai mult în ceea ce înseamnă alpinismul.

Sunt expediţii mai multe, în special pe partea internaţională, care pe mine mă interesează în mod special. Din 2017 am dus aproximativ 1500 de oameni pe munţi. Mă focusez cu precădere pe munţii din Himalaya, sau munţii mai populari cum ar fi Mont Blanc, Kilimanjaro, Aconcagua, Elbrus.

Dan Izvoreanu: Ce condiţii trebuie să îndeplinească cei care vor să meargă în Himalaya, de exemplu? Cu câţi oameni poţi merge într-o tură din aceasta?

Radu Albu: Fiecare expediţie are specificul ei. Kilimanjaro este un munte înalt (aproape 6000 de metri), dar este un munte care nu e tehnic, care nu necesită cunoştinţe de alpinism. Oricine cu o condiţie fizică bună spre foarte bună poate urca liniştit acest munte. Nu-ţi trebuie colţari, nu-ţi trebuie pioleţi şi altele. În schimb este un munte în Himalaya care e destul de popular, se numeşte Island Peak, care are 6100 de metri; e un munte destul de tehnic: ca să urci pe vârful acesta trebuie să mergi pe nişte creste foarte expuse, trebuie să ai cel puţin cunoştinţe medii de alpinism, să ştii să foloseşti colţarii, pioletul, corzile ş.a.m.d. Sunt porţiuni pe care traversezi gheţari, pe care trebuie să ştii cum să-i traversezi. Iar pe partea finală chiar te caţeri. Indiferent de expediţie, noi suntem oameni care nu luăm pe oricine. Nu te dai jos din autobus şi vii cu noi pe Mont Blanc,sau pe Island Peak. Chiar şi la un munte care nu e foarte dificil eşti obligat să vii la minim 2 cursuri de alpinism hibernal (pe care ţi le oferim gratuit). Dacă nu vii la cursurile acestea, nu te luăm cu noi în expediţie.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dan Izvoreanu: Anul trecut ai reuşit să urci pe Manaslu, un tur de peste 8000 de metri în Himalaya. Cum a fost expediţia aceasta?

Radu Albu: A fost primul vârf de peste 8000 de metri pe care am urcat. Aş vrea să fac însă o rectificare. Foarte mulţi îmi atribuie statutul de alpinist. Statutul acesta de alpinist înseamnă multe. Eu nu mă consider neapărat un alpinist, deşi iubesc să urc pe munţi. Eu vreau să mă consider mai degrabă un explorator. Ceea ce vreau eu să fac în domeniul acesta nu e doar despre a face recorduri personale. Sunt alpinişti pe care nici măcar în mintea mea nu-i voi întrece vreodată, care vor rămâne în istorie ca alpiniştii României. Eu nu mă consider unul dintre ei. Vreau să fiu omul care să aducă în domeniul acesta lucruri noi, să deschid drumuri pentru români către locuri în care probabil că nici nu au visat să ajungă.

Analizez foarte tare în ultima vreme Siberia. Vreau, începând de la anul, să organizăm ture pe munţi în Siberia; care să cuprindă nu numai urcatul pe munte, ci şi partea aceasta de aventură.

Dan Izvoreanu: Pe Elbrus ai urcat în condiţii de iarnă, când majoritatea expediţiilor se fac vara. Ai avut şi un coechipier, aţi urcat pe ambele piscuri care formează vârful Elbrus.

Radu Albu: Pe mine mă atrage foarte mult alpinismul de iarnă, un domeniu nu prea explorat în România. Alpinismul de iarnă vine cu foarte multe provocări. Vârful Elbrus nu m-a atras niciodată în sezon. Din punct de vedere tehnic este mult prea uşor. În schimb, povestind în Nepal cu nişte prieteni ruşi în timp ce eram în tabăra de bază pe Manaslu, mi-au spus că Elbrus iarna, în anumite situaţii poate fi la fel de provocator ca şi un optmiar. Aşa am acceptat ideea de a merge împreună cu partenerul meu Radu Turtă, să facem ceva care să fie o provocare pentru noi. Cum aţi spus, Elbrus are două vârfuri, care sunt conectate de o creastă. Aşa că ne-am propus să traversăm de la vest la est creasta, urcând ambele vârfuri în condiţii de iarnă.

Dan Izvoreanu: Au fost la nivelul aşteptărilor?

Radu Albu: A fost mult peste aşteptări. A fost un frig infernal: în comparaţie cu Elbrus, Manaslu a fost o plimbare în Făgăraşi! Eram în costume de puf, cu bocancii aceia mari cu care mergi pe Everest, dar aveam momente în care credeam că intru în hipotermie. Au fost nişte controverse într-o mică parte a lumii alpine, cum că am fi exagerat cu temperaturile (am spus că au fost aproape -50 de grade). Temperatura cu care noi am plecat, luând-o de pe site-ul mountain.forecast.com, era de -30 de grade, cu vânt de 20-25 km pe oră; temperatura resimţită, -45 de grade. Nimic nu s-a adeverit din asta, decât până la 6-7 dimineaţa. Vremea s-a transformat într-o furtună: vânturi de 60-70 km pe oră, ceaţă, vizibilitate sub 10 metri. Frigul resimţit la -30, cu vânt de 60 de km pe oră e de -50.

Dan Izvoreanu: Am înţeles că plănuieşti o nouă expediţie, o premieră de această dată.

Radu Albu: Din noiembrie încă, împreună cu partenerii mei din Nepal, am identificat un munte de aproximativ 6300 de metri, care apare în lista Ministerului Turismului din Nepal ca unclimbed (neurcat de nimeni). Împreună cu partenerul meu, Radu Turtă, am vrea ca în aprilie-mai să atacăm vârful acesta. E un munte destul de tehnic, din fotografii am identificat cel puţin două zone în care expunerea e foarte mare. Iar spre sfârşitul anului intenţionez să urc un alt vârf de peste 8000 de metri.

Dan Izvoreanu: Vrei ca pe viitor activitatea ta de bază să fie cea de ghid montan?

Radu Albu: Da. Eu vin din lumea afacerilor, am lucrat ca şi consultant politic pentru o companie americană de lobby. Vin dintr-o lume radical diferită decât cea montană. Mă regăsesc aici pentru că am sperat întotdeauna că aici va fi mai linişte decât în alte părţi. Am văzut foarte multe lucruri de îmbunătăţit în domeniu. Sunt un om destul de coleric şi îmi place să cred că sunt foarte creativ. Aş vrea prin ceea ce fac, nu să deranjez un sistem care este destul de vechi şi are multe mendre ale lui, ci să pot contribui la îmbunătăţirea anumitor lucruri din sistemul alpin. Sunt foarte mulţi ghizi montani excelenţi în ale muntelui; sunt mulţi alpinişti foarte buni în România. Dar există foarte puţini oameni cu viziune, care să promoveze acest domeniu. Aş vrea să aducem atenţia, cel puţin a Ministerului Turismului, asupra acestui sector, pentru că este în plină ascensiune şi promovarea e 0 din partea statului.

Începând din decembrie 2018, am început demersurile pentru crearea unei asociaţii a ghizilor montani şi a agenţiilor de expediţii montane. Sper ca, pe baza promisiunilor pe care le am, să găsim sprijin pentru a schimba şi a aduce îmbunătăţiri în ceea ce înseamnă promovarea mersului pe munte. Conform statisticilor Facebook, sunt peste 2.6 milioane de români interesaţi de munte; sunt peste 500000 de oameni activi în ale muntelui, oameni care au mers cel puţin odată pe munte. Am dori să atragem în interesul acesta oamenii care nu au nimic de a face cu muntele, să promovăm mersul pe munte dincolo de barierele lumii alpine.

Dan Izvoreanu / Andrea Nagy