Erasmus Plus te ajută să cunoști Europa

Articol editat de cristina.rusu, 8 februarie 2019, 06:00 / actualizat: 8 februarie 2019, 18:04

Erasmus Plus este programul prin care Uniunea Europeană sprijină educaţia, formarea, tineretul şi sportul în Europa.

În anul 2017, românii au fost implicaţi în peste 200 de proiecte de tineret care au primit finanţare (dintr-un total de 568). Peste 31 de milioane de euro au fost alocate pentru proiecte ce vizează învăţământul superior, dintr-o finanţare de 51 de milioane de euro.

Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt reprezentant al Comisiei Europene în România, ne oferă detalii:

Ştefan Turcu: Erasmus are deja o carieră de 30 de ani (a sărbătorit această frumoasă vârstă în anul 2017). Peste 750.000 de persoane au participat la aproape 2.000 de evenimente în nu mai puţin de 44 de ţări. Aşa cum a afirmat şi comisarul pentru educaţie, cultură şi tineret Tibor Navracsics, cifrele pe care le-am publicat noi recent confirmă faptul că programul Erasmus Plus joacă un rol central în construirea unei Europe mai solide şi, dacă vreţi, mai inclusive.

De exemplu, doar în 2017 Erasmus Plus a oferit un sprijin pentru aproape 800.000 de persoane care au putut urma diverse cursuri de formare sau au putut desfăşura diverse activităţi de voluntariat în străinătate, cu aproape 10 procente mai mult decât în 2016. Şi asta nu e tot, pentru că Erasmus Plus este un program inclusiv. Asta înseamnă că a finanţat inclusiv coordonarea dintre diverse instituţii de învăţământ, organizaţii de tineret şi întreprinderi. Altfel spus, aproape 85.000 de organizaţii au participat la 22.400 de proiecte.

Veştile bune sunt şi pentru studenţi, adică pentru cei din învăţământul superior, pentru stagiari şi cadre didactice care au putut să petreacă o perioadă de studiu, de formare sau predare în cursul anului universitar; inclusiv 34.000 de studenţi şi cadre didactice care au beneficiat de granturi. Granturile acestea constau în anumite sume de bani care le-au permis celor pe care i-am amintit mai sus să se deplaseze înspre şi dinspre ţările partenere. (Ștefan Turcu)

Rodica Tulbure: În termeni generali, aţi putea să amintiţi care sunt regulile pe care participanţii la program ar trebui să le respecte?

Ştefan Turcu: Condiţiile specifice de participare la un program Erasmus Plus evident că depind în primul rând de tipul de acţiune. Pentru proiectele relevante în domeniul învăţământului superior, grupurile ţintă la care ne dorim să ajungem sunt în principal studenţii, cadrele didactice şi personalul din învăţământul superior, formator sau profesionişti.

La fel, pentru proiectele relevante în domeniul tineretului, grupurile noastre sunt tinerii cu vârste între 13-30 de ani, lucrătorii de tineret, personalul ş.a.m.d. Pentru proiectele relevante în domeniul sportului (pentru că şi sportul este un domeniu pe care Erasmus Plus îl ia în considerare), există o limită de vârstă diferită în funcţie de tipurile de activităţi.

Ca regulă generală, organizaţiile care vor să participe la proiectele Erasmus Plus trebuie să fie stabilite într-o ţară participantă la program. În plus, anumite acţiuni sunt deschise organizaţiilor participante din ţări partenere, în special celor din învăţământul superior şi tineretului.

Rodica Tulbure: Ce ne puteţi spune despre aria geografică de aplicare a programului?

Ştefan Turcu: Dacă în anul 1987 acopereau 11 ţări, în prezent s-a ajuns la un număr de 33: cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, dar şi Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. De asemenea, programul este deschis participării ţărilor partenere din întreaga lume.

Pentru că programul Erasmus Plus este o prioritate pentru noi, cei de la Comisia Europeană, pentru viitorul buget – pe care l-am propus în mai 2018 – ne dorim dublarea bugetului până la 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

Rodica Tulbure: Ce ar însemna acest lucru?

Ştefan Turcu: Ne dorim să triplăm numărul de participanţi, să ajungem la 12 milioane; să facem ca acest program să fie şi mai inclusiv şi mai accesibil persoanelor din diferite medii socio-economice, precum şi să aibă un caracter cât mai internaţional.

Rodica Tulbure: Există şi o aplicaţie a programului. Ce ne puteţi spune despre ea?

Ştefan Turcu: Poate fi descărcată pe dispozitivele mobile (se cheamă, evident, Erasmus Plus). Aplicaţia a fost descărcată de 55.000 de ori de la lansarea sa la jumătatea anului 2017. Peste 380.000 de persoane au beneficiat deja de formarea lingvistică online începând din 2014, printre care aproape 5.500 de refugiaţi. Prin intermediul acestei aplicaţii, oricine este interesat poate să vadă care sunt criteriile, condiţiile pentru a participa la acest program.

Rodica Tulbure: Brexitul ar putea avea vreo influenţă asupra programului?

Ştefan Turcu: Aproximativ 14.000 de tineri din cele 27 de state membre (mă refer aici la studenţi,la stagiari, la cei din învăţământul profesional sau tehnic ori pur şi simplu la cursanţi tineri) se vor afla în Regatul Unit în momentul în care teoretic va fi acest Brexit. Dar Comisia a propus unele măsuri, astfel încât să poată să-şi încheie stagiul fără absolut nicio problemă.

Rodica Tulbure: Dacă ar fi să facem un top al principalelor ţări de origine pentru studenţi, care ar fi acesta?

Ştefan Turcu: Franţa e pe locul I, urmată de Germania şi Spania; în timp ce Spania, Germania şi Regatul Unit au fost cele mai populare destinaţii pentru studii. Considerăm că prin intermediul unor programe ca Erasmus Plus, putem face cunoscută adevărata Europă a tinerilor, care sunt viitorul până la urmă.

Ştefania este studentă în anul IV la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. A aplicat de curând pentru o bursă Erasmus Plus. Ce a determinat-o să facă acest lucru?

Am considerat că aş putea să învăţ din toată experienţa Erasmus. Vreau să văd cum se practică meseria asta în afara ţării, ce fel de tehnici noi se cunosc în altă parte, ce pot să aduc nou la noi în ţară. M-a determinat faptul că am înţeles că au un proiect ştiinţific foarte interesant care se dezbate în locaţia pe care am ales-o, precum şi multe recomandări de la colegii mai mari.

În medicină, atât umană cât şi veterinară, cred că tot timpul avem ceva de învăţat oriunde mergem în lume; mai ales în medicina veterinară, în care sunt atâtea specii pe care le putem cunoaşte.

Voi merge cu o bursă Erasmus pentru practică la o clinică privată în Palma de Mallorca. Nu pot să spun că a fost foarte greu să obţin această bursă; au fost nişte hârţogării de care este absolută nevoie, pentru care este puţină muncă.

Programul Erasmus mi se pare foarte util pentru studenţi, având în vedere că le dă posibilitatea să vadă cum se desfăşoară atât cursurile cât şi practica privată în afara ţării, să vadă dacă merită să plece din ţară sau nu în caz că au considerat această decizie, să vadă cum se adaptează unui mediu nou, să vadă cum fac faţă vieţii în afara sferei de confort. (Ștefania)

Pentru a afla detalii despre programul Erasmus Plus, accesaţi ghidul programului sau aplicaţia disponibilă.

Rodica Tulbure / Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.