Cât sunt dispuși părinții să cheltuie pentru fițele copiilor la școală

Adoptând un limbaj vestimentar aparte, adolescenţii se luptă pentru a-şi câştiga independenţa. Hainele lor reprezintă o formă de comunicare: ele se constituie ca mesaje nonverbale, fiind o modalitate subtilă de interacţionare în cadrul unui grup.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 1 februarie 2019, 06:00 / actualizat: 8 februarie 2019, 12:45

Cum îşi aleg liceenii ţinuta pentru o zi de şcoală?

Mă gândesc să fie decentă, dar şi să-mi placă. Nu-mi place să mă îmbrac în uniformă.

Îmi place să mă îmbrac mai elegant. Nu m-aş îmbrăca în uniformă pentru că nu e la fel de confortabilă. Chiar dacă mi-aş lua un sacou, aş vrea să fie după modelul pe care îl prefer eu.

Îmi place să mă îmbrac mai vintage; să-mi exprim personalitatea prin haine.

Uneori mă mai inspir de pe internet (de exemplu poze de pe Pinterest). Încerc să găsesc nişte ţinute care să mă reprezinte cât mai bine şi poate să le reproduc cu hainele pe care le am deja în dulap.

Rodica Tulbure: Influenţează ţinuta starea voastră de spirit?

Dacă nu sunt mulţumită de ţinuta mea mă simt foarte nearanjată, parcă nu am un scop în ziua aceea.

Nu-mi influenţează hainele starea de spirit, ci invers: starea de spirit mă influenţează cum mă îmbrac.

Rodica Tulbure: Sunt importante brandurile în momentul în care mergeţi şi faceţi o achiziţie în ceea ce priveşte ţinuta voastră?

Da, recunosc că mă uit. Ştiu că nu ar trebui. Dacă ştiu că un magazin nu este aşa cunoscut sau nu i se dă aşa de multă atenţie, nici măcar nu intru să văd ce este înăuntru.

De obicei nu, dar la pantofi sau genţi mă interesează brandul.

Am impresia că brandurile sunt mai degrabă o construcţie socială, în special în ultima vreme; un mod prin care oamenii vor să arate că au bani sau au clasă. Prefer să-mi iau haine care-mi convin mie, indiferent de brand. Îmi iau haine şi din garage sale-uri sau outlet-uri.

Rodica Tulbure: Se face parada modei la şcoală?

În fiecare dimineaţă toată lumea se uită cu ce eşti îmbrăcată, ce pantofi ai. Chiar se face parada modei!

În orice şcoală se discută despre asta, dar, de obicei la începutul şcolii e mai mult bairam. Apoi se mai potolesc spiritele.

Rodica Tulbure: Cum reacţionează părinţii în momentul în care voi mergeţi cu anumite pretenţii la ei?

La mine depinde foarte mult de starea de spirit în care îi prind când îi întreb. De obicei, nu că nu vor să-mi ia anumite lucruri, ci au tot felul de principii cum ar fi calitate în loc de cantitate. De cele mai multe ori mă ajută să aleg: nu îmi iau, ci mă redirecţionează subtil.

Dacă nu am avut note bune la şcoală în perioada aceea, nu sunt chiar aşa de indulgenţi. Dar dacă totul a mers bine îmi fac toate poftele.

De obicei îmi spun că nu au bani, că nu au chef de mine şi că nu primesc nimic. Pe urmă poate-poate dacă am nevoie de acel lucru îmi iau; dar dacă nu e destul de important, nu.

Rodica Tulbure: Băieţii ce pot să spună despre moda în şcoală?

Clar, nimic în plus. Nu prea pun un accent mare pe modă, mai degrabă pe rapiditate şi convenabilitate.

Rodica Tulbure: Doamna profesoară, există probleme în şcoală legate de ţinutele elevilor?

Foarte rar. Cel puţin aici, în şcoală, de regulă ţinuta lor este decentă. Este inclus în regulament, toată lumea îl cunoaşte şi suportăm consecinţele în momentul în care îl încălcăm, dar nu este cazul. O simplă observaţie şi ţinuta se revizuieşte şi atitudinea, de asemenea.

Apariţia ultimelor gadgeturi pe piaţă şi a noilor colecţii vestimentare poate crea de cele mai multe ori probleme şi părinţilor:

Probleme de acest gen există tot timpul. Ele pot să atragă după sine atât nemulţumirile părinţilor, cât şi nemulţumirile copiilor. Totul ţine de educaţie şi, bineînţeles, de situaţia financiară a familiei. Important e să ştii cum să gestionezi aceste nemulţumiri şi probleme.

Am fost de faţă la anumite discuţii între părinţi şi copii. Mulţi părinţi prin asta îşi arată dragostea faţă de copiii lor, oferindu-le bani să-şi cumpere lucruri scumpe în loc să-şi petreacă mai mult timp împreună. Din punctul meu de vedere, copilul nu merge la şcoală pentru parada modei, pentru etalarea brandurilor, merge să înveţe pentru a fi educat. Îmbrăcămintea e ceva de suprafaţă, educaţia e ceea ce rămâne!

Nereuşind să achiziţionezi noul tip de telefon apărut pe piaţă sau noul model de pantof sport, ori hanoracul lansat în ultima colecţie a celui mai cunoscut brand, s-ar putea să te simţi frustrat, fie că te afli în situaţia adolescentului insistent sau a părintelui care nu are puterea financiară necesară. Ce putem să facem în asemenea situaţii ne explică psihologul Lavinia Olău Dobre:

Frustrarea face parte din viaţă. Ştiu că în ipostaza noastră de părinţi încercăm să-i ţinem pe cât posibil pe copiii noştri cât mai departe de ea, dar cred că nu e cea mai bună variantă. Viaţa adultă implică limitări, implică munca zilnică cu aceste frustrări: vrem ceva, nu putem avea. Şi atunci cred că rolul nostru, care începe mult mai devreme decât perioada liceului, este tocmai să-i susţinem pe copii în a înţelege că există diferenţe. Unii dintre noi provenim dintr-o familie cu anumite posibilităţi financiare, alţii dintr-o altă familie. E important ca ei să ştie asta şi să ştie că, până la urmă, sunt agenţii schimbării vieţii lor. Adică, ei pot la un moment dat, dacă pentru ei aceste smartphone-uri, device-uri, vestimentaţii sunt esenţiale, să aleagă să facă o carieră mai bănoasă. Ei se află într-o realitate care ţine de alegeri care au fost ale noastre. Şi atunci, aceste alegeri au limitări cărora şi ei se supun atâta vreme cât depind financiar de noi. De asta să camuflăm o situaţie reală nu mi se pare indicat pentru că ea nu rezolvă problema copilului. El simte că joacă un rol care nu e al lui, situaţia aceea financiară privilegiată nu-i aparţine. Şi atunci cred că e bine să i se prezinte copilului situaţia reală. Asta nu înseamnă să-l împovărăm cu toate grijile noastre financiare, dar să fie un partener care să conştientizeze că putem anumite lucruri şi că nu putem altele. Asta e valoros şi pe termen lung. Orice fel de carieră va alege copilul nostru, până la urmă va avea frustrări şi limitări din cauze financiare. Dacă nu, măcar va experimenta probleme legate de timp.
În ce priveşte frustrarea părinţilor în cazul în care nu pot să ofere lucrurile dorite de copii, aş zice că e mai degrabă personală. E important să reflectăm de ce avem senzaţia că trebuie să oferim copiilor noştri totul; să reflectăm asupra propriei noastre experienţe care s-ar putea să fi fost legată de neajunsuri. Timpurile s-au schimbat, e evident, dar nu putem să oferim tot copiilor noştri şi nici nu trebuie să le oferim totul. Şi pe de altă parte, cred că un sfat util este să încercăm să alegem între dorinţele şi nevoile copiilor noştri. (psiholog – Lavinia Olău Dobre)

Chiar dacă noile gadgeturi şi noile colecţii vestimentare creează probleme uneori, să nu uităm că tinerii din ziua de astăzi îşi caută propria identitate, propriul stil; şi au nevoie de modele demne de urmat.

Rodica Tulbure / Andrea Nagy / sursa foto: commons.wikimedia.org

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.