Sorcova, un obicei popular românesc
Articol de cristina.rusu, 1 ianuarie 2019, 05:00
Sorcova este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie.
Aparținând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu Sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.
Numele de Sorcova vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.
Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării Sorcovei.
Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.
În vremurile deja apuse se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr. Aceasta se punea în apă încă din noaptea Sfântului Andrei iar până în ziua de Sfântul Vasile înflorea.
Tocmai de aceea putem să ne explicăm de ce în colindele românești se cântă despre flori de măr, florile dalbe sau despre măruțul mărgăritar.
Chiar dacă variază puțin în funcție de regiune, textul Sorcovei este unul fix. Iată și una dintre aceste forme:
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primavară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.