Guvernul a introdus „taxa pe lăcomie”
Guvernul a adoptat, în ședința de vineri, 21 decembrie, „taxa pe lăcomie”, care presupune taxarea băncilor cu o marjă fixă din activele financiare, dacă dobânda ROBOR depăşeşte 2%.
Totodată, de la 1 ianuarie, toţi bugetarii vor primi anual două salarii minime pe economie drept indemnizaţie de hrană.
Preţul la gazele naturale şi la energia electrică se va plafona începând de la 1 ianuarie timp de trei ani – spunea, după şedinţa de guvern, consilierul de stat Darius Vâlcov. Potrivit acestuia, statul nu va câştiga din această măsură, ci va fi văduvit de aproximativ 1,5 – 2 miliarde de lei, bani care, însă, vor fi recuperaţi.
Articol editat de andrada, 22 decembrie 2018, 11:17
Acest cost de 1,5 – 2 miliarde de lei va fi suplinit prin impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie. Acest lucru s-a luat în urma unei discuţii cu aceste companii; iniţial, se propusese un procent de 3%, a coborât acest procent la 2% având în vedere şi istoricul acestor companii, care nu le avantajează deloc şi am să dau şi câteva exemple: E.ON Energie România, cu o cifră de afaceri de 4,8 miliarde de lei anul trecut, a plătit un impozit raportat la cifra de afaceri de 0,9 la mie. Electrica Furnizare, companie unde statul român are 49% din acţiuni, la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde a plătit un impozit de 0,7 la mie. Şi exemplele pot continua.
Şi instituţiile bancare vor plăti o taxă suplimentară – spunea, la rândul său, ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici – în cazul în care nivelul ROBOR este mai mare de 2 procente. El a invocat mai multe documente ale BNR şi ale Băncii Central Europene, care arată concret anumite practici incorecte faţă de populaţie şi faţă de economia reală.
Orice depăşire a acestui nivel este taxat cu diferite marje propuse de Ministerul de Finanţe. Aici am să vă dau şi câteva exemple care susţin o astfel de măsură. În România, randamentul capitalului în sectorul bancar este de peste 21%. Practic, de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 7%. De asemenea, România este cea mai mare diferenţă, la fel din spaţiul european, între dobânda la credite şi dobânda la depozite.
Tot vinei, 21 decembrie, au mai fost adoptate şi alte măsuri cu impact social, cum ar fi creşterea punctului de pensie şi a pensiei minime, acordarea voucherelor de vacanţă pentru bugetari, aplicarea cu doi ani mai devreme a majorărilor salariale pentru cadrele didactice, dar şi creşterea salariului minim în domeniul construcţiilor la 3.000 de lei, începând de anul viitor.
