Cum să-i transformi pe cei decedaţi în diamante
Cum e posibil? De fapt, diamantul nu este altceva decât o structură dură, cristalină, de cărbune. Iar al doilea cel mai important element din corpul uman este… carbonul. ÃŽn lume există cam 5 companii care oferă genul acesta de diamant comemorativ; printre ele se află ÅŸi o firmă elveÅ£iană, cu servicii accesibile în 33 de ţări. Afacerea se pare că merge destul de bine: această companie a raportat în 2016 confecÅ£ionarea a peste 1000 de pietre preÅ£ioase din cenuÅŸa celor decedaÅ£i.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 noiembrie 2018, 18:00
„Acest lucru face ca oamenii să-i aibă alături pe cei dragi pentru totdeauna”, spune un reprezentant al firmei elveÅ£iene. „Aducem un strop de bucurie într-un moment care este, de cele mai multe ori, plin de durere”.
Transformarea celor răposaţi în diamante începe cu incinerarea. Procedura lasă în urmă cam 6-7 kg de cenuşă, iar o parte din această cantitate constă în carbon. Modul de incinerare diferă însă de la o ţară la alta. Unii folosesc o temperatură mai ridicată, iar atunci o mare parte din carbon ajunge în aer, sub formă de dioxid de carbon; în aceste cazuri, este nevoie de o cantitate mai mare de cenuşă pentru a forma un diamant. O temperatură de incinerare mai joasă este mai bună, pentru că lasă în urmă o cantitate mai mare de carbon din care se poate crea diamantul.
Odată ce acest element important este extras, el este purificat de săruri sau alţi contaminanţi, proces pentru care se foloseşte un compus chimic acid. Carbonul rezultat, ajuns la puritatea de 99%, este apoi supus la presiuni uriaşe, chiar mai mari ca acelea care creează diamantele naturale în milioane de ani, în pământ. Transformarea în sine are loc într-o celulă specială care mai conţine un diamant minuscul, ce va servi ca model pentru noua piatră preţioasă. Tehnicienii spun că în acest proces, presiunea la care carbonul este supus este ca şi cum întreaga masă a Staţiei Spaţiale Internaţionale s-ar comprima pe suprafaţa unui ceas de mână.
În funcţie de cât de mare se vrea a fi piatra preţioasă, transformarea durează aproximativ 6-8 săptămâni. Când procesul s-a încheiat şi celula de prelucrare este deschisă, rezultatul este un diamant brut, gata de a fi şlefuit de un bijutier. Diamantele comemorative nu sunt deosebit de mari. Cea mai mare piatră astfel obţinută avea 1.76 carate (mai puţin de 0.4 grame) şi a necesitat 10 luni de creştere sub presiune.
Este imposibil să se prevadă culoarea unui diamant astfel obţinut. Tehnicienii au observat însă o corelaţie în cazul celor care au trecut prin chimioterapie: din cenuşa celor care au suferit un astfel de tratament par să rezulte diamante mult mai deschise la culoare.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat ÅŸi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
