AŞA DA! AŞA NU! – scurt ghid de construire a unei case valoroase din punct de vedere arhitectural
Articol editat de miclaus, 19 octombrie 2018, 06:00 / actualizat: 19 octombrie 2018, 7:56
Construcția unei case, indiferent dacă e una tradițională, modernă sau o copie a unui proiect văzut undeva în Vest, implică obligatoriu și un pic de poluare, în primul rând fonică.
După ce șantierul se încheie, atât vecinii cât și proprietarul scapă de deranj, dar, uneori, abia atunci apar problemele adevărate, deoarece noua casă nu are nicio legătură cu zona în care a fost construită.
Arhitectul Horațiu Răcășan consideră că astfel de clădiri afectează identitatea unor comunități rurale, în care modelele tradiționale nu mai au căutare:
Sunt satele din jurul marilor orașe, care s-au distrus complet, sau sate unde o bună parte dintre locuitori au plecat afară, la muncă, și care au vrut să-și facă case ca în Italia, ca în Spania, ca în Olanda și care sunt de un prost gust vizibil pentru oricine, nu doar pentru arhitecți. (Horațiu Răcășan)
Diferența dintre o casă tradițională și una făcută doar ca să fie mai impunătoare decât a vecinului, e ca diferența dintre o melodie populară autentică și o manea; doar că mult mai mare. Dacă maneaua durează câteva minute, o construcție nepotrivită urâțeste o stradă sau chiar o localitate zeci de ani.
Horațiu Răcășan coordonează Grupul Rural al Ordinului Arhitecților care, până la sfârșitul acestui an, va elabora un ghid ce va prezenta caracteristicile fiecărei zone a țării și modul în care noile construcții ar trebui să țină cont de ele.
Acest proiect se întinde pe tot teritoriul actual al României, în care care noi am identificat 52 de zone arhitecturale. Nu seamănă Dobrogea cu Bucovina, nu seamănă Banatul Montan cu Moldova, nu seamănă zona Careiului cu zona Sibiului. Noi am făcut niște ghiduri de arhitectură care propun păstrarea identității locale și nu ascunderea ei sub preș și considerarea că arhitectura importată e mai bună decât cea pe care o avem noi. (Horațiu Răcășan)
casa tradiŢională Șaru Dornei, Bucovina
Păstrarea tradiției arhitecturale a zonei în care care urmează să fie ridicată o casă, o școală sau chiar o șură nu e doar o problemă de estetică. Vicepreședintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, arhitectul Ligia Subțirică, arată că există și o latură practică, deoarece, în timp, casele au luat forme prin care să se adapteze cât mai bine la relief, dar mai ales la climă:
Pentru zona rurală e specific acoperișul cu pantă mai mare, deoarece, în mod tradițional, Clujul e o regiune în care există precipitații multe, în care sunt goluri și plinuri într-un raport specific, care-i diferit, bunăoară, de Dobrogea, să zicem, unde acoperișurile sunt mult mai plate, sunt tolane, golurile mult mai mici, ca să ferească de căldură, și așa mai departe. (Ligia Subțirică)
casa cascadei – iarna
Odată cu întocmirea Ghidului de arhitectură, Horațiu Răcășan și echipa sa au încercat să convingă și primarii din comunitățile sătești să includă în planurile urbanistice ale comunelor, obligativitatea ca noile case să respecte caracteristicile specifice ale zonei.
Multe din locurile unde acest lucru a fost respectat au ajuns astăzi puncte de atracție pentru iubitorii turismului rural. Horațiu Răcășan consideră că un astfel de exemplu este comuna Sâncraiu din județul Cluj, unde aproape fiecare casă e și pensiune turistică:
Au fost primari care au primit foarte favorabil, deoarece și-au dat seama că lucrul acesta va crea atractivitatea satelor pentru turism, de exemplu, le va crea o identitate, alții au fost destul de reținuți, pentru că nu și-au imaginat ce impact poate avea acest lucru, sau alții le-au considerat ca niște restricții. Fiecare după nivelul lui de înțelegere a subiectului. (Horațiu Răcășan)
casă tradiţională din Podişul Transilvaniei
Și totuși, vicepreședintele Comisiei Zonale a Monumentelor, Ligia Subțirică, cea care coordonează și serviciul urbanism din Primăria Cluj-Napoca, arată că, dincolo de atribuțiile administrațiilor locale, arhitecții sunt cei prin care se poate reveni la construcțiile tradiționale.
Potrivit legii, nicio construcție nu poate fi autorizată fără ca pe planul ei să existe semnătură unui arhitect. Iar arhitecții ar trebui să-l convingă pe proprietar că forma unei case nu este potrivită pentru o anumită zonă și, în cazul în care clientul nu acceptă, să nu își pună semnătura pe proiect:
Cum s-ar putea păstra aceste tradiții? Este o chestiune de educație profesională: să fim învățați să prețuim ceea ce este valoros în arhitectura tradițională, care dă o amprenta specifică zonei respective și care merită păstrat. Până la urma urmelor arhitectura este un act de creație și este protejată de Legea dreptului de autor. Fiecare arhitect răspunde pentru ceea ce face. Și, sperăm, să promoveze toată breasla profesională valorile care există atât în profesiune, cât și între profesionișți.
Iar dacă fiecare și-ar respecta meseria și ar refuza să proiecteze construcții care nu au legătură cu o anumită zonă, astfel de lucruri nu ar mai apărea.
Așa cum am spus, arhitectul face o muncă de creație. Până la urmă, dacă ar fi impuse peste tot stiluri și repere tradiționale, astăzi n-ar exista marile realizări arhitecturale, inclusiv din perioada ante sau interbelică.
Vă dau exemplul lui Frank Lloyd Wright, ale cărui creații nu pot fi încadrate în stiluri tradiționale, dar care sunt niște bijuterii arhitecturale. (Ligia Subțirică)
casă în zona deşertică
Construcția unei case tradiționale nu se poate face doar pe hârtie. E nevoie și de meșteri, care să știe cum se ornamentează un perete exterior, cum se realizează un acoperiș sau ce materiale trebuie folosite.
Tocmai de aceea, Grupul Rural al Ordinului Arhitecților lucrează și la un ghid al meșterilor din fiecare zonă, în așa fel încât, cei care doresc să construiască, să știe cum îi pot găsi. Horațiu Răcășan spune că, în maxim două luni, pe site-ul Ordinului Arhitecților va exista și o listă cu meșteri tradiționali din fiecare zonă arhitecturală a țării:
Această hartă a meșterilor propune o bază de date on-line, pentru cei care vor dori să folosească meșteri locali și nu materiale și echipe importate. E foarte greu să găseșți un șindrilar, e foarte greu să găsești un om care-ți face tencuiala de pământ, care este extrem de sănătoasă, pentru că reglează umiditatea. Sunt lucruri pe care noi încercăm să le aducem în atenția celor care construiesc, pentru că sunt durabile și extrem de sănătoase. Lucruri care nu pot să spun despre plastic, polistiren și beton. (Horațiu Răcășan)
Mihai Miclăuș
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
