O cercetătoare clujeană a făcut parte din delegaţia României la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing
Articol editat de Carmen Sas, 17 septembrie 2018, 13:47
Mihaela Gligor, la Târgul de carte de la Beijing, 2018
Al doilea târg de carte ca mărime din lume, Târgul Internaţional de Carte de la Beijing, China, s-a desfăşurat la sfârşitul lunii august, 22–26 august 2018, într-un spaţiu expoziţional uriaş: New China International Exhibition Center.
Sute de edituri şi zeci de ţări au fost invitate să participe la acest fabulos eveniment dedicat cărţii. La această a 25-a ediţie a participat şi România, cu stand propriu şi un program de evenimente conceput şi realizat de Institutul Cultural Român prin Centrul Cărţii şi Institutul Cultural Român din Beijing. Singura femeie care a făcut parte din delegaţia României este cercetătoarea clujeană Mihaela Gligor, coordonatorul Centrului clujean pentru studii indiene.
Mihaela Gligor: Totul a început cu un telefon, undeva la mijlocul lunii iunie; şi cu o întrebare: „Mihaela, vrei să mergi în China?” Bineînţeles că am acceptat. Şi am ajuns în China graţie ICR-ului, cu sprijinul ICR-ului. Vă pot spune că a fost una dintre experienţele extraordinare ale vieţii mele.
Eu am participat acum câţiva ani şi la târgul de carte de la Calcutta, însă la Beijing atmosfera a fost cu totul alta. Târgul a fost mai mare, mai exuberant. Aşteptările mi-au fost depăşite, Beijingul este un oraş fascinant din toate punctele de vedere; oamenii sunt foarte calzi, foarte frumoşi, m-am simţit foarte bine.
Carmen Sas: Cât de mare e diferenţa culturală pe care tu ai simţit-o între noi, românii, şi oamenii obişnuiţi din China?
Mihaela Gligor: Diferenţele sunt la tot pasul, începând de la modul în care ei se raportează la lumea înconjurătoare, la felul în care se comportă în familii, felul în care se comportă cu străinii. Dacă ai nevoie de ceva, sunt acolo pentru tine. Ne-a fost puţin greu cu bariera lingvistică, însă ne-am descurcat graţie tehnologiei. Mi-a plăcut la târg foarte mult: imaginaţi-vă câteva stadioane unul lângă altul, hale imense pline de cărţi, pline de oameni veniţi din toate colţurile lumii, edituri universitare, edituri ale institutelor culturale din ţările respective, standuri de ţară.
La Beijing, la toate standurile, oamenii zâmbeau. Mângâiau cărţile şi zâmbeau. Pentru mine, cel puţin, a fost minunat să văd asta!
Din câte am înţeles de la colegii de la ICR, noutatea a fost că anul acesta a existat şi un târg de carte pentru copii. Au fost acolo editori cu cărţi de poveşti, cu cărţi de colorat, cu jucărele pentru copii, cu aplicaţii pentru învăţarea limbilor străine ş.a.m.d.
Noi, cei din delegaţia română, am avut o mulţime de evenimente cu editorii chinezi. Sperăm ca măcar una sau două din cărţile prezentate de noi să fie traduse, în viitor. Anul acesta s-a lansat cartea domnului academician Ioan Aurel Pop, „Istoria României”. Au fost o mulţime de poeţi în delegaţia României: de la Iaşi, de la Timişoara, a fost Marius Chivu de la Bucureşti. Cu toţii ne-am prezentat cât de onorabil s-a putut. Eu am avut şi o prelegere despre Mircea Eliade şi folclorul românesc, dar şi ziua limbii române a fost sărbătorită la Beijing.
România, la Târgul de carte de la Beijing, 2018
Carmen Sas: Ce ai simţit tu, cât de familiarizaţi sunt chinezii cu universul lui Eliade?
Mihaela Gligor: Am avut întrebări foarte bine punctate în urma prelegerii, ceea ce m-a făcut să cred că Eliade este cunoscut până şi în China. Oamenii sunt deschişi, sunt curioşi să afle despre poezie, despre cultură, despre Eminescu, despre Blaga. Am întâlnit foarte mulţi chinezi care ştiau limba română (mă rog, ştiau foarte multe cuvinte în limba română). A fost absolut fascinant să ajungi într-o piaţă, să pui întrebări în engleză, să se uite lumea un pic la tine şi apoi să o rupă pe româneşte. Din discuţiile cu cei de la ICR Beijing am înţeles că sunt foarte multe evenimente axate pe România acolo şi participă de fiecare dată foarte mulţi oameni: sunt interesaţi de cultură, de civilizaţie, de limbă, de muzică. ICR Beijing este extrem de activ.
Carmen Sas: Le-ai povestit şi despre centrul cultural pe care îl conduci?
Mihaela Gligor: Da, le-am povestit. Le-am povestit şi despre munca mea la Academia Română, despre Centrul de Studii Indiene.
Carmen Sas: Care a fost feedback-ul primit de la ei, către ce cărţi s-au orientat?
Mihaela Gligor: Către poezie scrisă în limba română şi tradusă în limba chineză. Plus că poeţii care au făcut parte din delegaţie au recitat poezii în limba română şi cineva a tradus în chineză. Cartea domnului academician a fost un bestseller chiar şi acolo.
La evenimentele noastre a fost foarte mult public. Standul României era undeva în zona Germania-Franţa. Am avut discuţii cu oameni din foarte multe colţuri ale lumii, dar am participat şi la evenimente organizate de alte ţări. Am creat contacte şi sper să continuăm să lucrăm împreună, să ajungem la rezultate remarcabile.
Carmen Sas: După astfel de evenimente majore, omul se întoarce cu lecţii învăţate pe care încearcă să le pună în practică şi la el acasă. Care au fost aceste lecţii, în cazul tău?
Mihaela Gligor: Cea mai importantă e promovarea: trebuie să ştii să te vinzi cât de bine poţi, să vinzi ceea ce faci. Degeaba eşti extraordinar, dacă nu reuşeşti să ajungi la un public cât mai larg nu prea contezi. Eu am avut norocul să fiu acolo, sunt recunoscătoare Institutului Cultural Român pentru că am făcut parte din delegaţie. Sper din tot sufletul să mă întorc în China anul viitor.
Carmen Sas: Poate vom vorbi, atunci, de o lansare de carte semnată de Mihaela Gligor! Până se va întâmpla acest lucru, pe Mihaela o găsiţi la Centrul pentru Studii Indiene.
Mihaela Gligor si Carmen Sas
În 2019, România este ţară invitată la târgul de carte de la Beijing. Cu siguranţă, evenimentele despre care vom vorbi, atunci, vor fi pe măsura evenimentului: al doilea târg de carte, ca mărime, din lume, după cel de la Frankfurt.
Carmen Sas/Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
