Bunele maniere: Mâncatul în mers

Masa şi actul de a mânca ar trebui să fie o bucurie, o plăcere. Din păcate, azi ajungem să luăm prânzul şi uneori cina în timp ce mergem, deoarece timpul ne presează.

Organismul nostru conştientizează că-l hrănim dacă îi oferim un timp şi un spaţiu pentru asta. Stomacul trebuie să-şi facă treaba în linişte şi fără agitaţie.

Pe lângă faptul că nu e sănătos dar nici elegant, trebuie să luăm în calcul că există un timp şi un spaţiu pentru toate, inclusiv luarea mesei. Dacă le facem pe ambele, nu ne vom bucura de niciuna complet: adică mersul ne va fi perturbat de atenţia pe care o acordăm mâncării, iar dacă ne gândim la savoarea mâncării, aceasta nu mai există. Tot ceea ce facem e să înfulecăm ceva şi atât.

Să ne imaginăm pe cineva care mănâncă pe stradă sandvişuri din care curg diferite sosuri. Ce fel de imagine apare în faţa ochilor noştri?

Am putea să luăm în calcul faptul că atunci când mâncăm pe stradă, încurcăm drumul altora, moment în care încălcăm principiul „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”.

Dacă ne îndreptăm atenţia asupra mirosului, să ne gândim cum ar fi să consumăm alimente puternic parfumate sau condimente într-un spaţiu public, închis.

Printre puţinele alimente acceptate a se consuma pe stradă sunt:
ciocolata, îngheţata, acadelele şi sandvişurile fără conţinut consistent sau fluid.

Poate că ar trebui să acordăm o atenţie mai mare bucuriei şi plăcerii de a mânca şi de ce nu, a o împărţi cu cineva.

Anca Şerban, consultant în bune maniere

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.