[FOTO] Cristian Lipovan a fotografiat orașul fantomă de lângă Cernobîl unde se află celebra centrală nucleară

Articol editat de cristina.rusu, 26 aprilie 2018, 13:19 / actualizat: 7 mai 2018, 10:56

Astăzi se împlinesc 32 de ani de la explozia de la Centrala Nucleară de la Cernobîl urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare.

Centrala electrică se află în apropiere de oraşul părăsit Pripiat, Ucraina.

Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. În urma incidentului au fost evacuate aproximativ 336.000 de persoane.

Astăzi oraşul Pripiat este un oraş fantomă cu clădiri abandonate în care mai pot fi văzute piese de mobilier, haine, tacâmuri sau jucării ale copiilor care până în urmă cu 32 de ani locuiau aici.

Această prezentare necesită JavaScript.

Tocmai de aceea în ultimii ani Cernobîlul a devenit o destinaţie turistică mai ales pentru cei pasionaţi de fotografie şi zone ieşite din comun.

Clujeanul Cristian Lipovan se numără printre puţinii români care au avut şansa să viziteze aceste locuri, mai ales că este pasionat de fotografie şi a iniţiat un Proiect numit Places suffering – Locuri care suferă.

L-am invitat la radio unde a stat de vorbă cu Dan Izvoreanu:

Dan Izvoreanu: Când aţi plecat şi câţi?

Cristian Lipovan: Prima dată eu am fost anul trecut. Am rămas impresionat de ce am găsit acolo şi m-am gândit că în perioada următoare aş vrea să organizez eu personal o tură foto, cu fotografi care vor să iasă puţin din zona de confort. După aproximativ un an am mers 12 oameni, printre care şi 2 fete.

Dan Izvoreanu: Cum a fost prima dată când ai fost acolo? Probabil că atunci a fost şocul mai mare.

Cristian Lipovan: Dacă anul trecut am făcut 3000 de fotografii, anul acesta am făcut în jur de 800-900. Impactul a fost mult mai mare.

Dan Izvoreanu: Ce găseşti acolo la Cernobîl?

Cristian Lipovan: În primul rând clădiri abandonate. Sunt două oraşe, Cernobîl şi Pripiat. În Cernobîl nu sunt lucruri foarte interesante de vizitat. Mai sunt în jur de 400 de oameni care locuiesc acolo la ora actuală. Oraşul Pripiat e complet abandonat.

Dan Izvoreanu: De ce e Pripiat mai interesant, pentru că e abandonat?

Cristian Lipovan: Da. Şi pentru că centrala e în Pripiat. Din cauza aceasta Pripiatul a fost evacuat şi radiaţiile sunt mult mai mari decât în Cernobîl.

Dan Izvoreanu: Voi aţi avut nevoie de costume speciale acolo?

Cristian Lipovan: Nu, absolut nimic. Ideea e să respecţi câteva reguli foarte simple pe care ţi le impun ei acolo. Teoretic nu ai voie să mănânci în zona contaminată, nu ai voie să bei apă, nu ai voie să fumezi, să stai pe jos, să strângi chestii, să pui mâna pe lucruri. Dar mai ales praful e foarte contaminat. Noi am avut o simplă mască de la farmacie, care te protejează strict de praf.

Dan Izvoreanu: Voi v-aţi făcut nişte analize înainte şi după, să vedeţi dacă sunteţi ok?

Cristian Lipovan: Nu, dar nu cred că e cazul. Nu am avut niciun fel de simptome. Noi am avut un ghid localnic care ne-a făcut accesul în zonă. Nu poţi intra acolo pur şi simplu: există pază, e un circuit de armată, puncte de control la care ţi se verifică paşaportul. Treci prin filtre de radiaţii, iar dacă ai depăşit un grad de contaminare, aceste filtre îţi indică.

Dan Izvoreanu: Care a fost primul impact când ai ajuns la Pripiat?

Cristian Lipovan: Tot ce am văzut în fotografii am văzut înzecit când am ajuns acolo. Când intri într-un oraş pustiu, în stare de degradare foarte mare, ţi se ridică părul pe tine. Sunt încă foarte multe clădiri în care e destul de riscant ca să intri. Teoretic noi nici nu aveam voie să intrăm în clădiri, dar ne-am asumat acest risc. Am vizitat un spital, care e foarte creepy: când vezi pătuţurile de la maternitate unde au stat copiii, când vezi masa de operaţie…

Această prezentare necesită JavaScript.

Dan Izvoreanu: Este adevărat că în blocurile de locuinţe a rămas mobilier, au rămas lucruri personale?

Cristian Lipovan: Da. Ce au apucat oamenii atunci au luat, iar ce nu a rămas acolo până în ziua de azi.

Dan Izvoreanu: Mai erau şi alţi curioşi ca şi voi?

Cristian Lipovan: Mai-nou să ştii că încep să meargă tot mai mulţi. De la noi nu prea, că sunt mai reticenţi, dar din alte ţări sunt care merg.

Dan Izvoreanu: Unde te cazezi în Cernobîl?

Cristian Lipovan: În Cernobîl sunt două hoteluri: modeste, dar cu mâncare bună.

Dan Izvoreanu: Să revenim la Pripiat: aţi văzut şi centrala?

Cristian Lipovan: Înăuntru nu se poate intra, pentru asta ai nevoie de altă aprobare. Însă am ajuns cam la 50 metri de ea, chiar ne-am făcut poze în faţa centralei unde este un monument. Deşi unde s-a întâmplat explozia a ars timp de 10 zile, zona e destul de curăţată de radiaţii. La centrală lucrează în permanenţă 2000-3000 de oameni, din câte am înţeles au luat un metru din sol care a fost transportat în zone de siguranţă.

Dan Izvoreanu: Cât aţi stat acolo de fapt?

Cristian Lipovan: Anul trecut am stat 2 zile, iar anul acesta am stat 3 zile. Asta e una dintre condiţii: atâta timp cât nu eşti expus foarte mult, eşti în regulă. Dacă stai acolo 2 săptămâni sau o lună, e posibil să te întorci cu ceva de acolo. Anul acesta am fost şi într-un sat din apropierea Cernobîlului, unde locuiesc doi oameni: doi bătrâni care – nu ştim din ce motive – nu-şi vorbesc.

Dan Izvoreanu: Ce aţi făcut cu fotografiile după aceea?

Cristian Lipovan: Eu am avut nişte expoziţii, la Cluj am avut în cadrul Festivalului Foto România o videoproiecţie. După care a urmat o expoziţie foto la Salina Turda (şi acum sunt tot acolo lucrările). În luna mai o să organizez un eveniment cu ocazia împlinirii a 5 ani de Places suffering. Voi organiza o expoziţie foto, unde vor fi şi fotografiile de la Cernobîl.

Dan Izvoreanu: Pe unde ai mai fost în cadrul proiectului Places suffering?

Cristian Lipovan: Am fost în Franţa, Germania, Olanda. Am fotografiat conace, spitale, şcoli, locuri părăsite dar foarte interesante.

Dan Izvoreanu: Din tot ce ai fotografiat până acum, ce te-a impresionat cel mai tare?

Cristian Lipovan: Desigur Cernobîlul m-a impresionat cel mai tare.Am fost într-o grădiniţă unde am găsit o cameră, unde pătuţurile copiilor erau exact în poziţiile de acum 30 de ani; cu păpuşi, cu lucruri, cu dulăpioare deschise. Doar că erau în stare foarte gravă de degradare.

Dan Izvoreanu: Unde putem vedea fotografiile?

Cristian Lipovan: Am şi un site, www.placessuffering.com. Sunt şi pe Facebook şi în curând voi reveni cu detalii despre expoziţie.

Dan Izvoreanu: De unde pasiunea aceasta pentru locuri părăsite?

Cristian Lipovan: Iniţial când am început cu fotografia, am umblat foarte mult să fac fotografie de peisaj. Umblând prin Apuseni şi prin munţi mai izolaţi, am descoperit multe case abandonate. Când am intrat în ele şi am văzut un lucru lăsat la voia întâmplării, chiar m-au impresionat. Iar apoi am început să caut pe internet tot felul de clădiri abandonate. M-a prins încet-încet stilul acesta de fotografie.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dan Izvoreanu

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.