Ascultă Radio România Cluj Live

Clujeancă premiată pentru film, la New York

Luminița Cuna

Clujeancă premiată pentru film, la New York
Foto: Luminița Cuna

Articol de Bianca Câmpeanu, 13 aprilie 2018, 06:00 / actualizat: 13 aprilie 2018, 9:04

Ome înseamnă în limba huaorani pădure, casă, teritoriu. Huaorani locuiesc în rezervația naturală Yasuni (Parcul Naţional Yasuni), zona cu cea mai mare biodiversitate din lume. Din păcate, în subsolul acestei zone s-au descoperit mari rezerve de petrol, pe care statul ecuadorian vrea să le exploateze. Asta pune în pericol nu doar jungla, ci şi viitorul huaoranilor.
Documentarul realizat de Luminiţa Cuna şi Raul Pastrana urmăreşte viaţa spectaculoasă, pentru noi, a poporului huaorani în mijlocul junglei Amazonului şi, în contrast cu viaţa lor tradiţională, arată distrugerile aduse de exploatările petroliere iminente. Documentarul a rulat în cadrul Festivalului de Film Internațional din Queens, NY şi a câştigat la începutul lunii aprilie premiul pentru cea mai bună cinematografie.

Alina Nechita: — Ce contribuţie ai avut la realizarea acestui documentar?

Luminiţa Cuna: — Am fost unul dintre coproducători. Pentru mine a însemnat mult mai mult decât facerea unui film. De 6 ani de zile călătoream în jungla amazoniană, de multe ori fusesem la poporul huaorani. Între timp am întâlnit la New York un mexican, Raul Pastrana, care făcea documentare şi care auzise de faima lor. Ei sunt războinici de temut, au o aură de mister şi de groază. Raul voia să facă un documentar despre ei dar nu îi cunoştea, aşa că ne-am găsit unul pe altul.

 

Alina Nechita: — Ştiind că sunt periculoşi, nu ţi-a fost frică să mergi în mijlocul lor?

Luminiţa Cuna: — Tocmai lucrul acesta m-a atras, că se zvonea că sunt foarte periculoşi. În realitate unul dintre lucrurile care m-a atras la ei a fost că ştiam că într-o comunitate, cam jumătate dintre adulţi au trăit necontactaţi. Să aflu că mai sunt comunităţi necontactate în junglă a fost un lucru extraordinar.

Alina Nechita: — Cât de periculoşi s-au dovedit a fi?

Luminiţa Cuna: — Eu am o metodologie cu comunităţile indigene: sunt foarte prietenoasă şi de obicei îi iau cu glumele. În momentul în care începi să râzi cu ei, atunci ştii că legătura s-a stabilit şi că nu mai există niciun pericol.

Alina Nechita: — De ce este acest documentar unul deosebit?

Luminiţa Cuna: — Ome e un documentar care se deosebeşte de restul pentru că protagoniştii practic duc firul poveştii. Ei ne-au schimbat focusul filmului. Raul s-a dus cu ideea de a face un documentar mai mult etnografic, dar a aflat de problemele lor cu invazia companiilor petroliere şi a înţeles că povestea lor este mult mai interesantă de spus.
Prima dată când petreci mai mult timp într-o comunitate indigenă, îţi dai seama că ei percep timpul diferit. Nu percep timpul liniar aşa cum îl percepem noi. Cei tineri, cei sub 26 de ani, au deja carte de identitate şi i-a inclus guvernul în statistici; dar cei vârstnici habar nu au când au fost născuţi.
Modul în care comunitatea este organizată, modul în care se raportează unul la altul este deosebit. Nu îţi vei da seama că există un conflict între doi oameni pentru că ei nu îşi exteriorizează mânia sau ciuda, tot timpul ţi se pare că este armonie. Ei au fost programaţi să se adapteze unui mediu extrem de ostil, care se schimbă tot timpul. De multe ori supravieţuirea lor depinde de cât de inventivi sunt, de cât de repede se adaptează la o situaţie nouă. Asta se vede şi în raport cu tot ce vine din lumea de afară: extraordinar de rapid au adoptat telefoanele mobile, calculatoarele.

Alina Nechita: — În afară de acest documentar, cum i-ai mai ajutat pe aceşti oameni?

Luminiţa Cuna: — I-am sprijinit în toate acţiunile pe care au vrut să le întreprindă, de exemplu să-şi marcheze limitele teritoriului prin intermediul GPS-urilor. Le-am donat şi câteva aparate foto cu care ei s-au dus în pădure şi au făcut poze multor tăietori de lemne ilegali, astfel au avut dovada că tăietorii de lemne ilegali sunt acolo şi au putut face plângeri oficiale.

Alina Nechita: — La ce se închină huaorani?

Luminiţa Cuna: — Ei sunt animişti, pentru ei toate locurile (pădurea, râul, malul râului), toate animalele şi plantele posedă un spirit, au o esenţă vie. În cosmoviziunea huaorani lumea oamenilor nu se diferenţiază de lumea animalelor, lumea naturală nu se diferenţiază nici de lumea spiritelor. Toate sunt un întreg şi toţi există în acest întreg.

Alina Nechita: — De ce a fost important pentru tine să-i ajuţi pe huaorani?

Luminiţa Cuna: — Amazonul şi indigenii care locuiesc acolo mă fascinează. Eu nu pot să concep o planetă pe care nu există Amazonul. Din dragoste pentru aceste comunităţi care nu-mi doresc să dispară m-am gândit cum pot eu să contribui. Petrecând mult timp în Amazon şi studiind mi-am dat seama că Amazonul este important nu doar pentru huaorani, ci este important pentru toată lumea. Se ştie că Amazonul este plămânul planetei, dar numai când eşti în mijlocul pădurii amazoniene îţi dai seama cât de mult contribuie Amazonul la ciclul hidrologic şi la oxigenul planetei.

 

Alina Nechita/Andrea Nagy

 

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.

Etichete:
O monografie sentimentală despre Radio Cluj
Reportaje joi, 21 martie 2024, 14:39

O monografie sentimentală despre Radio Cluj

Cu prilejul celebrării a 7 decenii de funcționare, Radio Cluj a găzduit miercuri, 20 martie, în sala de spectacole Vasile Rebreanu, lansarea...

O monografie sentimentală despre Radio Cluj
Interes crescut pentru prima maşină electrică românească
Reportaje joi, 21 martie 2024, 06:00

Interes crescut pentru prima maşină electrică românească

Acest autovehicul este un produs sport, de lux, având preţul de aproape jumătate de milion de euro. Florin Dehelean, unul dintre membrii echipei...

Interes crescut pentru prima maşină electrică românească
În culisele unui festival de artă pentru copii
Reportaje miercuri, 20 martie 2024, 06:00

În culisele unui festival de artă pentru copii

Am stat de vorbă cu membrii juriului, dar şi cu unii dintre cei mai mici concurenţi:   – Câţi ani ai? – 5 ani. – Şi ce...

În culisele unui festival de artă pentru copii
Comorile satului, de mirosit, ascultat, de neuitat [AUDIO/FOTO]
Reportaje marți, 19 martie 2024, 06:00

Comorile satului, de mirosit, ascultat, de neuitat [AUDIO/FOTO]

Rețeaua România Remarcabilă își propune să deschidă asemenea puncte în toate cele 12 comune din cele șase județe în care activează....

Comorile satului, de mirosit, ascultat, de neuitat [AUDIO/FOTO]
Reportaje luni, 18 martie 2024, 06:00

Jennifer Batten într-un spectacol dedicat lui Michael Jackson

Michael The Show vine cu orchestră live şi dansatori, cu costume şi aranjamente care amintesc de concertele regelui muzicii pop şi cu unul din...

Jennifer Batten într-un spectacol dedicat lui Michael Jackson
Reportaje sâmbătă, 16 martie 2024, 06:00

Supereroi suntem noi, chiar și când nu ne vedem așa [AUDIO/VIDEO]

Supereroi suntem noi. În cele mai neașteptate sau normale situații. Cel puțin așa reiese din cea mai recentă piesă pe care ne-o aduc clujenii...

Supereroi suntem noi, chiar și când nu ne vedem așa [AUDIO/VIDEO]
Reportaje sâmbătă, 16 martie 2024, 06:00

O lume mică, dar încă plină de secrete: doi biologi din Cluj au participat la o expediţie în Guyana Franceză

A fost până în 2019 un rai al entomologilor; de atunci condiţiile s-au mai înăsprit, rămâne totuşi cea mai bună opţiune pentru cei care...

O lume mică, dar încă plină de secrete: doi biologi din Cluj au participat la o expediţie în Guyana Franceză
Reportaje vineri, 15 martie 2024, 06:00

Radio Cluj 70: Când timpul se măsura cu rigla

Un studio de radio nu poate exista fără vocile de la microfon, care însă au nevoie de departamentul tehnic, oamenii care știu să facă aceste...

Radio Cluj 70: Când timpul se măsura cu rigla