Primiţi cu stropitul?

Articol editat de cristina.rusu, 9 aprilie 2018, 06:00 / actualizat: 10 aprilie 2018, 13:50

În a doua zi de Paşti, se obişnuieşte ca fetele de măritat să fie stropite cu apă sau, mai nou, cu parfum. Dar de unde provine acest obicei al stropitului?

Tradiţia stropitului din a doua zi de Paşti a fost preluată în Transilvania de la maghiari şi germani. Însă acest obicei nu a avut întotdeauna forma pe care o are astăzi.

Prima atestare scrisă a acestei tradiţii este din 1736, când Apor Péter scria în opera sa, Metamorphosis Transylvaniae:

Flăcăii, de familie bună sau de jos, se preumblau prin sat şi se stropeau unii pe alţii cu voie bună, iară pe fete le aruncau în apă.

Acum 50 de ani, fetele de măritat erau stropite cu o găleată de apă rece, sau scufundate în adăpătoarea pentru animale. Vă imaginaţi aşa ceva la temperaturile de acum?

Mai mult, domnişoarele se îmbrăcau în cele mai frumoase veşminte ale lor în cinstea evenimentului, îşi împodobeau casa şi răsplăteau atenţia stropitorilor cu ouă roşii. Căci se spunea că o fată care a rămas nestropită va fi urâtă şi necurtată tot anul!

Astăzi, obiceiul se practică din fericire într-o formă atenuată. Fetele sunt stropite cu parfum, înainte cerându-li-se permisiunea printr-o poezie asemănătoare cu aceasta:

„Într-un coş cu viorele
Stăteau două păsărele.
Amândouă ciripesc,
Îmi daţi voie să vă stropesc?”

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.