Ascultă Radio România Cluj Live

Clujul neștiut: Hotel Biasini

hotel biasin cluj

hotel biasin cluj

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 25 decembrie 2017, 06:00

Ce a mai rămas din gloria de odinioară a acestui hotel de lux? Mai nimic: pereţi scorojiţi, apartamente cu iz domestic. Nu ai fi zis că aici a funcţionat unul dintre cele mai faimoase hoteluri ale Clujului.

Mă aşez cu sfială pe scările celui mai luxos – odată – hotel al Clujului, aflat azi, cel puţin la interior, într-o stare avansată de delăsare. Construit pe locul unui vechi han, hotelul Biasini ocupa un loc strategic în calea drumeţilor, ne spune istoricul Vladimir Bogosavlievici, care cunoaşte şi o parte dintre personajele celebre care au poposit aici.

Vladimir Bogosavlievici: — Antreprenor extrem de priceput, a văzut că pe acea locaţie este un han, Sacsvay, în faţa Porţii Turzii. A închiriat şi a făcut un hotel la standarde europene, numit Hotel Biasini, unde lumea bună a Clujului se aduna. Sunt nişte plachete care arată că acolo a fost şi Nicolae Bălcescu, Cezar Bolliac, Petőfi Sándor şi multe alte notabilităţi şi oameni celebri. Ulterior, în timpul Primului Război Mondial, a devenit un fel de bar de noapte. Pe urmă a devenit un bordel, iar din 1926 şi-a închis activitatea şi sunt locuinţe.

Fostul hotel de care ne ocupăm în acest episod poartă numele unei figuri marcante a Clujului din secolul al XIX-lea, un maestru de spadă care a făcut şcoală în oraşul de pe Someş.

Tudor Sălăgean (directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei): — Fondatorul hotelului, Gaetano Biasini, era un maestru de scrimă care a venit la Cluj adus de contele Francisc Beldi la începutul secolului al XIX-lea. El şi-a deschis primul salon de scrimă chiar în clădirea Reduta, care adăposteşte astăzi Muzeul Etnografic al Transilvaniei. De altfel, clădirea Reduta a găzduit chiar şi mai târziu, datorită acestei tradiţii, chiar campionate de scrimă. Duelul a continuat să fie practicat şi, din acest motiv, desigur că toţi membrii elitei epocii îşi doreau să înveţe arta mânuirii spadei. Aristocraţii în principal, dar nu numai ei: ştim că existau deja cazuri de dueluri între aristocraţi şi ziarişti. Deci până la urmă orice cetăţean, orice bărbat care trăia într-o comunitate, trebuia să înveţe această artă.

Mă întreb dacă locatarii actuali ai clădirii Biasini ştiu ceva despre personalităţile care s-au perindat aici; şi că la un moment dat s-au purtat, chiar în aceste încăperi, negocieri cruciale între revoluţionarii români (reprezentaţi de Nicolae Bălcescu) şi cei maghiari (reprezentaţi de Petőfi Sándor), eşuate până la urmă. Doamna Aurica Nicoară ne invită în apartamentul ei, care mai păstrează încă elementele decorului de odinioară.

Aurica Nicoară: — Ştiţi cum descria Bălcescu Ardealul nostru: „Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi, se întindea o ţară mândră şi binecuvântată între toate ţările semănate de Domnul pe Pământ”. Şi vedem, noi fiind ardeleni şi nu ne iubim aşa de mult Ardealul. Dar eu îl iubesc.

Şi dumneavoastră staţi chiar în camera în care a poposit el.

Aurica Nicoară: — Nici nu cred că e foarte important. Şi Avram Iancu a trecut, şi Bălcescu şi alţii. Haideţi să vă arăt. Se vede că sunt vechi, din 1800 şi ceva. Geamurile sunt autentice, chiar sunt de atunci. Sau uşile. Lumea le schimbă şi-şi pune ca de carton. Dar atunci, nu mai bine o uşă de asta? Chiar dacă se mai strică, o mai repari, dar e mult mai solidă şi mai ca lumea.

După funcţiunea de hotel, clădirea Biasini a mai fost şi sediu de poştă, staţie de poştalion, iar în timpul Primului Război Mondial a devenit chiar tripou. Scandalizată de influenţa nefastă pe care o exercita localul asupra studenţilor căminişti din zonă, conducerea universităţii clujene a cerut schimbarea destinaţiei. Astfel, în anii ‚30 ai secolului trecut, hotelul pe unde au trecut Avram Iancu, Franz Liszt sau Jókai Mór a devenit o altă legendă a Clujului.

 

Andreea Nagy/Ovidiu Moldovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.

 

 

casablanca
Clujul neștiut marți, 7 noiembrie 2017, 06:00

Clujul neștiut – Primele cinematografe din oraș

Clujul a redevenit, preţ de o săptămână, capitala cinematografiei prin festivalul internaţional TIFF. Puţini mai ştiu însă care au fost...

Clujul neștiut – Primele cinematografe din oraș
statuia lui mihai viteazul
Clujul neștiut luni, 6 noiembrie 2017, 06:00

Clujul neștiut – Statuia lui Mihai Viteazul

Pentru cei care se întreabă ce caută o statuie a lui Mihai Viteazul la Cluj, sau insinuează că ar fi fost adusă aici doar ca o contrapondere...

Clujul neștiut – Statuia lui Mihai Viteazul
lupa capitolina
Clujul neștiut duminică, 5 noiembrie 2017, 06:00

Clujul neștiut – Lupa Capitolina

Să descinzi din zeul Marte şi să fii hrănit de mic de o lupoaică te recomandă automat în Antichitate drept un mare războinic, lucru care s-a...

Clujul neștiut – Lupa Capitolina
biblioteca centrala cluj
Clujul neștiut sâmbătă, 4 noiembrie 2017, 06:00

Clujul neștiut – Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară

De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome la activ, precum Biblioteca Centrală...

Clujul neștiut – Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
Clujul neștiut vineri, 3 noiembrie 2017, 06:00

Clujul neștiut – Statuia Sfântului Gheorghe

  “Într-o piaţă veche mi-e popasul. Adast, să-mi umplu înc-o dată ceasul Privind la o statuie de aramă, Rămasă-aci din veacuri de...

Clujul neștiut – Statuia Sfântului Gheorghe
Clujul neștiut joi, 2 noiembrie 2017, 06:00

Clujul neștiut – Palatul Rhedey

Puteţi să mă credeţi sau nu, dar prinţul Charles al Marii Britanii are şi sânge de clujean. O străbunică de a sa, contesa Claudine Rhedey, a...

Clujul neștiut – Palatul Rhedey
Clujul neștiut miercuri, 1 noiembrie 2017, 06:00

Clujul neștiut – Biserica Sfântul Mihail

La o primă vedere, între statuia lui Matei Corvin şi catedrala gotică din spatele său există ca punct comun doar referinţa la Evul Mediu,...

Clujul neștiut – Biserica Sfântul Mihail
Clujul neștiut marți, 31 octombrie 2017, 06:00

Clujul neștiut – Stâlpul Carolina

Poate nu ştiaţi, dar primul monument laic al Clujului e Stâlpul Carolina din Piaţa Muzeului, ridicat la 1831 ca omagiu adus de urbe vizitei...

Clujul neștiut – Stâlpul Carolina