Cum se explică longevitatea adepților din comunitatea Amish

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 noiembrie 2017, 06:00

O mutaţie genetică descoperită la Amish le prelungeşte acestora viaţa cu 10 ani

O mutaţie genetică foarte rară descoperită la pacienţii Amish (o grupare religioasă creștină cu doctrină anabaptistă din SUA – n.tr) din Statele Unite explică longevitatea lor superioară, deschizând calea pentru proiectarea de tratamente împotriva degenerescenţei legate de vârstă, afirmă autorii unui studiu publict recent.

Aceasta este prima mutaţie genetică umană care s-a dovedit a avea multiple efecte asupra schimbărilor biologice care rezultă din îmbătrânire, spune profesorul Douglas Vaughan, preşedinte al Facultăţii de Medicină de la Universitatea Northwestern din Chicago.

Studiul, ale cărui concluzii au apărut pe 15 noiembrie în revista „Science Advances”, a fost efectuat pe un eşantion de 177 de Amish cu vârste cuprinse între 18 ani şi peste 85 de ani, aparţinând comunităţii din Berna, statul Indiana. Acesta a arătat că cei 43 de bărbați și femei purtători ai mutaţiei genetice Serpine1 – responsabilă de o puternică reducere a producției de proteină ​​PAI-1 – aveau o stare de sănătate mai bună și trăiau, în medie, cu zece ani mai mai mult (85 ani) decât congenerii lor lipsiți de această variație genetică. Speranța de viață în Statele Unite este de 78,8 ani. Profilul lor metabolic era, de asemenea, mai sănătos şi puţini dintre ei erau afectaţi de diabet zaharat şi boli cardiovasculare, a afirmat echipa internaţională de cercetători. De asemenea, ei au descoperit ca telomerele celulelor lor imune erau în medie cu 10% mai lungi. Telomerul este o bucată de ADN localizată la capătul fiecărui cromozom pentru a-l proteja și care se reduce la fiecare diviziune celulară, contribuind la îmbătrânire.

Grupul Amish din Berna oferă o oportunitate unică de a studia efectele biologice ale acestei mutații genetice și ale reducerii proteinei PAI-1 asupra longevității oamenilor, au subliniat cercetătorii, relevând utilitatea de a examina mutațiile genetice la populațiile izolate geografic și genetic. Studiul lor s-a bazat pe rezultatele lucrărilor anterioare, efectuate în special pe șoareci, care au arătat rolul important al PAI-1 în senescență. Ei au observat mai ales o creștere a nivelului acestei proteine ​​în sângele și țesuturile șoarecilor modificate genetic pentru a prezenta o îmbătrânire accelerată. Observațiile la om au arătat că nivelul acestei proteine ​​este mai mare la pacienții obezi și diabetici, evidenţiind rolul fundamental al metabolismului în biologia îmbătrânirii. Acest lucru a fost deja demonstrat în experimente pe viermi, muște de fructe și mamifere.

Lupta împotriva senescenţei se concentrează astfel pe reducerea caloriilor absorbite, pe încetinirea metabolismului și pe moleculele care produc aceleași efecte ca și metformina – un antidiabetic – și resveratrolul, un antioxidant abundent în struguri. Toate aceste tratamente reduc proteina PAI-1. Molecula experimentală „TM5614”, care neutralizează această proteină, a făcut obiectul unui studiu clinic de faza I în Japonia, a declarat Douglas Vaughan. Autoritățile nipone au autorizat deja un studiu clinic de fază II. Șoarecii tratați cu această moleculă au fost scutiți de toate patologiile legate de vârstă și durata vieţii lor a crescut de patru ori. Această moleculă anti-îmbătrânire reprezintă o mare speranță de a trata sau de a preveni bolile umane care rezultă din senescență.

RADOR

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.