Fabricile de diplome din România
Universitățile din România sunt fabrici de diplome şi nu asigură forţă de muncă pe piață este părerea angajatorilor, arată cel mai recent studiu realizat de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior.
În acestă oală mare nu intră doar universitățile private, ci şi de cele de stat.
Articol editat de Alina Vingan, 23 ianuarie 2017, 14:07 / actualizat: 25 ianuarie 2017, 10:21
Companiile de pe piața muncii din România acuză universităţile că nu şi-au actualizat cursurile la cerinţele actuale de pe piaţă, iar acest fapt are ca urmare investiții importante în pregătirea tinerilor angajaţi, chiar dacă aceştia au o diplomă de licenţă recunoscută.
Studiul realizat de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior mai arată că una din două firme nu are încredere în calitatea absolvenţilor care ies de pe băncile universităţilor din România.
În contextul cursurilor de specializare suplimentare necesare pentru locul de muncă ales în domeniul pregătirii universitare, perioada în care tinerii angajați devin productivi este cuprinsă între 6 luni şi un an, iar specializarea se face pe banii angajatorului.
În cercetarea menționată anterior firmele se plâng că în unele domenii, precum IT, inginerie sau contabilitate, recrutarea durează luni de zile, iar pregătirea din universități nu se potriveşte nici cu cerinţele tinerilor.
Unii angatori spun că facultăţile au rămas în mare parte cu aceeaşi structură de cursuri de acum 10-20 de ani şi, ca urmare, absolvenţii nu dețin bagajul de cunoştinţe adecvat noilor realităţi.
Pe de altă parte, rectorii universităţilor spun că şi firmele trebuie să fie mai flexbile şi să le acorde încredere absolvenţilor.
Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca e considerată de angajatori drept cea mai bună universitate din ţară.
În topul încrederii mai sunt Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnica din Capitală şi Academia de Studii Economice.
Din cei 100.000 de absolvenţi care obțin anual diploma de licență, la nivel național, 80 % ajung să lucreze în alt domeniu decât în cel în care au studiat.
Și, că veni vorba despre seriozitate, nu de mult, o știre națională vorbea despre eliminarea lucrărilor de licență la Facultatea de Drept de la Universitatea din București unde studenţii vor obține diploma de absolvire în urma unui examen grilă. Motivele enunțate de conducerea universității sunt: falsurile de pe piaţa neagră a licenţelor şi costurile ridicate la softurile antiplagiat, care, în condițiile lipsei lucrărilor de licență, nu ar mai avea sens să fie achiziționate.
La Facultatea de Drept, schimbarea se face chiar de anul acesta. Practic, studenţii care sunt acum în anul IV şi urmau să predea la vara lucrări de licenţă de zeci de pagini, acum nu mai au decât de învăţat, pentru că singura metoda de evaluare va fi un examen scris.
Măsura este posibilă ca urmare a unui ordin dat de fostul ministru Mircea Dumitru, la finalul mandatului. Actul spune că diploma de licenţă se poate obţine după una sau două probe, la alegerea facultăţilor.
Problema pieței negre a diplomelor de licență sau, poate de orice fel, este una îngrijorătoare, e drept. Însă, mie îmi pare și mai îngrijorător faptul că, legal pot fi recunoscute diplome la facultăți neacreditate.
De exemplu, în 19 august 2015, Gandul.info titra: Cadoul Guvernului pentru fabricile de diplome: peste 70.000 de diplome de la facultăţi neautorizate sau fost legalizate prin ordonanţă de urgenţă.
Decizia aparţinea ministrului Educaţei, Sorin Cîmpeanu, care inițiase un proiect de ordonanţă de ugenţă prin care să recunoască studiile urmate de absovenţi, la programe neacreditate, până în 2011, atunci când a intrat în vigoare noua lege a educaţiei. Demersul era motivat la acea vreme prin faptul că Ministerul Educaţiei pierduse foarte multe procese intentate și 1,75 milioane de lei pentru că nu s-au recunoscut actele de studii.
Actul normativ viza în mare parte absolvenţi de la Universitatea Spiru Haret, dar intrau în discuție și universităţi de prestigiu precum: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti sau Universitatea Politehnică din Timişoara.
În cazul acestora erau vizate programele de studii organizate la forme de învăţământ neautorizate, peste capacitatea maximă de şcolarizare aprobată sau la programe de studii aflate în curs de autorizare.
Alina Nechita
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
