Cum sărbătoresc românii Paștele și 1 Mai – Studiu IRES
Românii sărbătoresc Paştele, dar sunt tot mai puţin conectaţi şi cunosc din ce în ce mai puţine tradiţii specifice acestei sărbători.
Articol editat de cristina.rusu, 27 aprilie 2016, 06:00
Despre obiceiurile legate de sărbătorile pascale, despre modul în care românii vor sărbători, în acest an, Paştele, dar şi Ziua Internaţională a Muncii, aflaţi mai multe din studiul realizat de IRES cu acest prilej.
Tradiţii de Paște la români:
Mai mult de jumătate dintre participanții la acest studiu – 58% – susțin că tradițiile de sărbători sunt foarte importante pentru ei, iar o treime le consideră importante (32%).
97% dintre cei chestionaţi spun că obişnuiesc să sărbătorească Paştele. Aproape trei sferturi dintre cei chestionaţi susţin, însă, că în regiunea din care provin nu există obiceiuri tradiţionale de Paşte şi doar o cincime spun că acest fel de tradiţii există, aceştia fiind cu precădere din regiunea Transilvaniei şi a Banatului şi din zona Moldovei.
Printre tradiţiile menţionate ca fiind specifice sărbătorilor pascale, cei mai mulţi menţionează: mersul la ”udat”/ ”stropit” (12%), mersul la biserică (9%), mersul copiilor după ouă roşii (8%), mersul la cimitir (7%), sfinţirea bucatelor la biserică (6%) sau vopsitul ouălor (6%).
Din eşantionul total al studiului, procentul celor care sărbătoresc Paştele ortodox este ridicat – 94%.
83% din rândul celor care sărbătoresc Paştele ortodox declară că au obiceiul de a participa la slujba de Înviere, iar 87% dintre cei care practică acest obicei susţin că vor merge şi anul acesta la biserică, cu acest prilej.
61% afirmă că obişnuiesc să participe şi la slujba religioasă din Duminica Paştelui, iar 77% declară că vor merge să ia paşti de la biserică anul acesta.
Întrebați dacă s-au spovedit, până la data realizării studiului (18 aprilie), aproape un sfert dintre respondenți (23%) spun că au făcut acest lucru deja, mai bine de o treime (38%) afirmă că urmează să se spovedească, în timp ce 36% recunosc că nu practică acest obicei.
Cei care se spovedesc într-o mai mare măsură sunt respondenţii cu vârsta de peste 65 de ani, dar şi cei între 18 şi 35 de ani, participanţii la studiu care locuiesc în mediul rural şi cei din Moldova.
Un comportament similar regăsim și în ceea ce privește împărtășitul: 24% dintre respondenți se împărtășiseră până la data realizării sondajului, 39% au declarat că urmează să facă acest lucru, iar 33% au recunoscut că nu au acest obicei, iar respondenţii care se împărtăşesc într-o mai mare măsură sunt cei cu vârsta de peste 65 de ani şi cei între 18 şi 35 de ani, din mediul rural şi din Moldova.
Aproape jumătate dintre cei chestionați susțin că țin postul Paștelui: 1 din 10 respondenți reușesc să țină post întreaga perioadă, 36% spun că postesc doar câteva zile (miercuri și/sau vineri).
Alţi 15% declară că intenţionează să postească în Săptămâna Mare, iar 8% în Vinerea Mare.
Printre alimentele cel mai des consumate de către cei care obişnuiesc să ţină postul Paştelui se află: preparatele de post gătite în casă, salatele sau legumele crude, fructele, preparatele conservate de casă. 9% dintre respondenţii care sărbătoresc Paştele ortodox și care obișnuiesc să țină post afirmă că au ţinut post negru în perioada celor 40 de zile, obiceiul fiind mai prezent în rândul respondenţilor din mediul rural. Durata postului negru variază între o zi (28%) şi şapte (12%) sau mai multe zile (13%).
68 dintre toţi participanţii la studiu cred că Paştele ar trebui sărbătorit la aceeaşi dată atât de credincioşii ortodocşi, cât şi de cei catolici.
Opţiunea pentru sărbătorirea la o dată unică a Paştelui este mai frecventă în rândul respondenţilor peste 65 de ani, a celor din mediul urban şi a celor care locuiesc în Transilvania şi Banat.
Buget şi consum de Paşte:
Perspectiva financiară cu privire la sărbătorile pascale din acest an este una destul de optimistă: 44% dintre participanţii la studiu spun că din banii pe care i-au alocat acestei sărbători vor reuşi să cumpere toate cele necesare, în timp ce alţi 32% dintre ei spun că banii le sunt suficienţi, cu mici restrângeri. 15% declară însă că vor fi nevoiţi să renunţe la multe produse, în timp ce 7% susţin că bugetul pe care îl au nu le va fi suficient nici pentru strictul necesar.
De altfel, mai bine de o cincime dintre respondenţi (22%) spun că vor avea pentru masa de sărbătorile pascale din acest an un buget de peste 600 de lei, 19% dispun de sume cuprinse între 401 şi 600 de lei, 10% de un buget între 201 şi 400 de lei, iar 14% de până la 200 de lei. 2% declară că nu vor cheltui nimic pentru masa de Sărbători din acest an, iar 20% afirmă că nu şi-au stabilit încă bugetul.
45% dintre participanţii la studiu sunt de părere că anul acesta vor cheltui aceleaşi sume pentru cumpărăturile de Paşte ca în anul trecut, în timp ce 27% susţin că vor cheltui mai puţin, iar 21% afirmă că vor cheltui mai mult decât în 2015.
Doar 12% dintre cei care sărbătoresc Paştele ortodox spun că vor primi prime cu această ocazie, un procent mai ridicat regăsindu-se printre respondenţii care locuiesc în Transilvania şi Banat. Dintre ei, 64% cred că primele vor fi similare cu cele primite în anii precedenţi, 13% cred că acestea vor fi mai consistente, în timp ce 22% cred că vor fi mai modeste.
Ce consumă românii de Paşte:
În timp ce 40% dintre respondenţii care sărbătoresc Paştele ortodox spun că intenţionează să cumpere carne de miel pentru aceste sărbători, aceeași proporție spun că nu au această intenţie.
36% dintre persoanele care cumpără carne de miel au un buget între 101 şi 200 de lei, 27% alocă cel mult 100 de lei, 12% între 201 şi 300 de lei.
Alţi 6% spun că vor cheltui peste 300 de lei pentru carnea de miel.
4 din 10 persoane intenţionează să cumpere ouă pentru sărbători, alţi 54% nu vor cumpăra pentru că au în gospodărie sau şi le procură din surse diverse.
95% dintre cei care sărbătoresc Paştele ortodox vor vopsi ouă. Culorile preferate pentru ouăle de Paști sunt: roșu (88%), galben (29%), verde (27%), albastru (26%), iar 18% spun că le vopsesc cu coji de ceapă. 55% vor vopsi între 10 şi 30 de ouă, iar 41% aleg să vopsească peste 30 de ouă pentru aceste sărbători.
Prăjiturile făcute în casă rămân preferate de cei mai mulți dintre românii care sărbătoresc Paștele ortodox: 64% dintre cei chestionați spun că vor face în casă prăjiturile pentru această sărbătoare, procentul mai ridicat fiind înregistrat în cazul respondenţilor care locuiesc în Moldova şi în rândul celor cu vârsta între 51 şi 65 de ani. 18% declară că le vor cumpăra, iar alți 11% declară că vor face și în casă, dar vor și cumpăra.
Cum îşi petrec românii sărbătorile de Paşte:
În acest an, prima zi a sărbătorii Paştelui ortodox coincide cu 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii, zi declarată nelucrătoare în mod obişnuit.
64% dintre participanţii la acest studiu cunosc acest lucru, 25% nu ştiu să spună ce se mai sărbătoreşte la 1 Mai, iar restul respondenţilor oferă alte răspunsuri la această întrebare.
84% dintre cei chestionaţi cred că este potrivit ca Ziua Muncii să fie nelucrătoare, în timp ce doar 13% declară că nu este potrivit acest lucru.
4 din 10 respondenţi declară că vor avea zile libere cu ocazia sărbătorilor pascale, procentele fiind mai mari în rândul persoanelor din mediul urban şi care locuiesc în zona de sud a ţării.
Un sfert dintre aceştia au doar o zi liberă, 40% declară că au două zile libere, 18% spun că au 3 zile libere, în timp ce 12% dintre participanţi susţin că au peste 4 zile libere.
65% dintre respondenţi vor petrece acasă sărbătorile de Paşte. 22% vor rămâne acasă, dar vor face vizite, în timp ce 9% vor pleca într-o minivacanţă.
Tinerii între 18 şi 35 de ani sunt cei care declară, într-o măsură mai mare, că vor pleca în minivacanţă cu ocazia sărbătorilor. Mai mult de jumătate dintre cei care vor pleca în minivacanţă au ales să meargă în România, în vizită la rude sau la prieteni, 39% îşi vor petrece minivacanţa la o pensiune sau la un hotel din România, 26% au ales o altă variantă tot în România, în timp ce 17% au optat pentru o destinaţie din străinătate – 11% alegând un hotel sau o pensiune, iar 9% să îşi viziteze prietenii sau rudele.
Dintre cei care au ales să îşi petreacă minivacanţa la un hotel sau la o pensiune din România, 73% au optat pentru o destinaţie de la munte, 22% pentru o staţiune balneară şi 5% pentru mare.
Bugetul alocat pe familie pentru minivacanţa de Paşte-1 Mai este de maxim 500 lei pentru 19% dintre cei care vor avea o astfel de vacanţă, 24% vor avea la dispoziţie între 501 şi 1000 lei, 9% au alocat între 1001 şi 1500 de lei, 21% vor avea peste 1500 lei, iar 21% spun că nu au stabilit încă acest aspect.
68% dintre respondenţi vor primi musafiri cu ocazia Paştelui, procente mai mari regăsindu-se în rândul tinerilor, în rândul celor din mediul rural şi a celor care locuiesc în Moldova.
Redacția
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
