Fii sănătos-Accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o denumire generică pentru un grup de boli ale sistemului circulator cerebral.
Articol editat de Alina Vingan, 25 aprilie 2016, 13:01
O perturbare a circulației cerebrale duce la deficite neurologice importante (paralizii, tulburări de vorbire, tulburări de echilibru, coordonare etc.).
Accidentele vasculare pot să fie produse prin obstruarea unei artere cerebrale, urmată de distrugerea porțiunii de creier alimentată de aceasta (accidental vascular cerebral ischemic) sau prin ruperea unui vas de sânge și inundarea unei porțiuni din creier (accidentul vascular hemoragic).
Forma cea mai comună este accidentul vascular cerebral ischemic (aproximativ 80% din totalul de accidente vasculare).
Anual, 15 milioane de oameni au neșansa de a face un AVC ischemic. Aproximativ două treimi decedează sau rămân cu sechele neurologice importante. Odionioară AVC-ul era considerat o boală a vârstnicului. Schimbările ritmului de viață și expunerea la factorii agresivi de mediu au modificat vârsta de debut a accidentului vascular cerebral, astăzi această patologie lovind și persoanele tinere.
Sedentarismul, obezitatea, alimentația nesănătoasă, boli cronice netratate sau tratate necorespunzător (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, tulburările de ritm cardiac), consumul de toxice (alcool, tutun, cafea, droguri) și nu în ultimul rând stressul sunt factori care cresc riscul de apariție a acestei boli.
Indiferent de tipul de accident vascular, indiferent dacă simptomatologia este discretă, pacientul trebuie să se prezinte într-un serviciu de urgență.
Instituirea unui tratament precoce evită agravarea și salvează porțiuni importante din creier cu reducerea sechelelor neurologice.
În anumite condiții prezentarea într-un serviciu de urgență la maxim 4 ore de la debut poate să salveze zona afectată de creier prin administrarea unui tratament trombolitic, pacientul părăsind spitalul fără deficite neurologice.
Persoanele cu risc de boală cardiovasculară sau familiile acestora trebuie instruite pentru a recunoaște apariția acestei boli în vederea contactării rapide a serviciului de ambulanță.
În cazul nefericit în care accidentul s-a produs este important procesul de recuperare.
Recuperarea urmărește recăpătarea parțială/totală a funcțiilor cerebrale afectate de boală. Chiar dacă o porțiune distrusă din creier nu se mai reface, în urma procesului de recuperare, zone sănătoase “învață” să preia funcțiile zonelor afectate.
Neuronii au capacitatea de a realiza noi sinapse, să își modifice sinapsele existente și să producă substanțe neurotransmițătoare cu rezultate în reluarea funcțiilor pierdute prin leziunile cerebrale.
“Obligarea” celulelor nervoase de a realiza noi conexiuni se face prin proceduri specifice spitalelor de recuperare: kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, stimulare cognitivă, stimulare electrică neuromusculară, stimulare magnetică transcraniană etc.
Recuperarea medicală trebuie inițiată cât mai precoce încă din timpul internării în serviciul de medicină de urgență.
După depașirea perioadei acute pacienții trebuie transferați în unități spitalicești specializate în recuperare.
O recuperare de calitate poate să ducă la reabilitatea totală cu reintegrarea pacientului în societate.
Damian Popescu medic primar neurolog șeful Secției de recuperare neurologică de la Spitalul de Recuperare Polaris Medical
Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.
