Ascultă Radio România Cluj Live

Omul cu macrameul

Are aproape 60 de ani şi este unul dintre sătmărenii cu care viaţa şi soarta n-au fost prea darnice.

Omul cu macrameul

Articol de , 15 aprilie 2016, 15:00 / actualizat: 15 aprilie 2016, 16:18

Timp de 12 ani, cât a lucrat ca brutar, lucrurile au mers bine. Apoi s-a îmbolnăvit, iar de atunci viaţa lui este doar o suită de întâmplări nefericite, generate atât de afecţiunile pe care le are, cât şi de familia în care atmosfera este dominată de ceartă şi scandaluri.

Astfel a ajuns Petru Sabău să-şi găsească refugiul în croşeta şi aţa pentru macrame pe care le poartă cu el de peste 30 de ani, lucrând zilnic, oriunde s-ar afla, zeci de metri de şnur.

Petru Sabău este un personaj pe care îl remarci imediat.

Scund de statură, îmbrăcat ponosit şi având mereu cu el o geantă mare – în care, de frica unuia dintre copiii lui cu care se ceartă frecvent – şi-a înghesuit toate actele personale şi certificatele medicale.

Însă, ceea ce atrage atenţia în mod deosebit, este săculeţul atârnat de încheietura mâinii stângi, în care, metru după metru se adună şnurul din macrame la care lucrează fără întrerupere oriunde s-ar afla: acasă, pe stradă, la magazin, în staţia de autobuz sau în parc.

Povestea în urma căreia a ajuns să fie cunoscut drept omul cu macrameul a început acum peste 30 de ani, de la goblenele pe care le cosea la vremea respectivă:

Pe vremea aceea coseam goblenuri. Într-o zi, când m-am dus la o bătrână să i le arăt, ea mi-a spus: Omule, aici la oraş nu ai ce face cu goblenurile, trebuie să te apuci de altceva, cum ar fi şnurul pentru macrame. Aşa am început să fac şnur. După un timp, tot ea mi-a spus că nu ar mai trebui să fac şnur pentru alţii, şi că ar trebui să mă apuc să-l montez pe pânză, să fac mileuri. Şi mi-a arătat cum se face. În 1992 am ajuns cu salvarea la spital din cauza unei crize de rinichi, iar în cele trei săptămâni cât am stat internat, am făcut 14 mileuri din macrame. (Petru Sabău)

Dacă-l întrebi cât şnur pentru macrame a lucrat până acum, Petru Sabău nu ştie să răspundă, pentru că n-a stat niciodată să calculeze. El măsoară şnurul doar atunci când are comenzi şi vrea să ştie cât trebuie să lucreze.

Din păcate, în zilele noastre, când mileurile din macrame sunt considerate demult desuete, comenzile sunt tot mai puţine. Noroc cu unele dintre fostele colege de la fabrica de panificaţie.

Stabilite în străinătate, care pe unde, ele îi cer uneori şnur pentru care Petru Sabău vrea doar 1,50 lei pentru un metru:

După ce m-am săturat de făcut mileuri, am continuat să fac şnur, mai ales că aveam şi multe solicitări. A venit la mine pentru şnur chiar şi o fostă colegă de la Fabrica de Pâine, stabilită în Italia. Ea mi-a cerut să-i fac şnur din trei sculuri de aţă pentru macrame. Dintr-un scul ies 30 de metri de şnur. Am cerut numai 1.50 lei pentru metrul de şnur, atâta am considerat că trebuie să cer. (Petru Sabău)

Măcinat de o grămadă de boli şi copleşit de atmosfera din familia în mijlocul căreia se simte străin, Petru Sabău a reuşit mereu să treacă, aşa cum ştie el, peste toate: a depăşit perioada când, văzându-l mereu cu macrameul în mână, lumea spunea că-i nebun, iar acum reuşeşte să treacă inclusiv peste certurile frecvente cu unul dintre copii. Pentru mine macrameul e o terapie, spune Petru Sabău:

Am fost plecat la tratament în alte judeţe şi mi-am dus macrameul cu mine. Am lucrat şi acolo. Lucrez peste tot, lucrez mereu. Pentru mine macrameul este un calmant, nu pot să stau fără lucrul de mână. Sunt bolnav şi nu pot să fac altceva. Iar dacă nu fac macrame simt că bolunzesc. (Petru Sabău)

De cum începe vremea frumoasă, Petru Sabău se refugiază în scuarul din faţa Spitalului Judeţean.

Acolo l-am lăsat după ce am stat de vorbă: aşezat stingher pe o bancă, dar în lumea lui care înseamnă şnurul pentru macrame.

Din când în când se opreşte din lucru şi visează la ce ar face dacă ar avea bani: ar întoarce lumea pe dos, atâta ar umbla, că tare i-ar plăcea să călătorească.

 

Stela Tudor

Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.

miere şi muscă
Special RCJ marți, 24 octombrie 2017, 10:06

Vorba, mierea şi musca

Cu o lingură de miere prinzi mai multe muşte decât cu un butoi de oţet, zice o vorbă. Limba dulce mult aduce, ne informează alta. Limba taie...

Vorba, mierea şi musca
party
Special RCJ joi, 12 octombrie 2017, 15:53

A face de petrecanie

Expresia „a face de petrecanie” înseamnă a omorî pe cineva, cu varianta „a-şi face de petrecanie”, a-şi stopa singur...

A face de petrecanie
om bogat om sarac
Special RCJ luni, 28 august 2017, 15:41

Omul simplu, dar cinstit și cu bun simț

Da, omul acela cântat, lăudat şi compătimit, dat mereu exemplu de păstrător al tradiţiilor şi al sevei neamului. Omul nostru simplu nu are...

Omul simplu, dar cinstit și cu bun simț
limba_romana_apsa
Special RCJ miercuri, 16 august 2017, 19:12

Limba noastră-i o comoară?

„Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată.” Sunt primele versuri dintr-o...

Limba noastră-i o comoară?
Special RCJ vineri, 28 iulie 2017, 15:15

Circul, mai presus de pâine

În Roma antică, un gladiator a murit la 22 de ani, celebru si adulat. Când i s-a facut inventarul, stupoare: în 3 ani, junele adunase, ca...

Circul, mai presus de pâine
Special RCJ vineri, 14 iulie 2017, 08:33

„Dacă ai fi în locul lor, şi tu ai face la fel”!

Este fraza care conţine esenţa răului ce ne macină societatea şi economia. Parveniţii nu pot concepe că succesul nemeritat poate provoca şi...

„Dacă ai fi în locul lor, şi tu ai face la fel”!
Special RCJ duminică, 2 iulie 2017, 10:24

Fiecare pasăre pre limba ei piere

Scandalul de sâmbătă de la Cluj, cu juna actriţă luată pe sus de jandarmi (pe motiv că a refuzat să plece de la un miting pe care-l sabota)...

Fiecare pasăre pre limba ei piere
Special RCJ marți, 20 iunie 2017, 14:39

Dor de Domnul Trandafir

1. Într-o şcoală clujeană cu pretenţii (deşi posesoare a unui număr remarcabil de derbedei), o dirigintă îşi “sacrifică” unul dintre...

Dor de Domnul Trandafir